Meci: 'Chrome' vs '3'

A1 (Iulia Casap)

Mecanismele utilizate pentru incluziunea minoritatii roma ar trebui modificate

 

 

        Pana in 1856 rromi puteau fi folositi ca scalvi, iar in timpul Holocaustului nazistii au omorat intre 200.000 si 1.5 milioane de rromi in lagare. Contextul istoric isi spune astfel cuvantul in situatia de azi in care se gasesc rromi, si anume faptul ca, inca de la venirea lor in Europa aceastia au intampinat multe dificultati, confruntandu-se mai ales cu probleme de discriminare, de manifestare a culturii lor in societatea dominantasi de integrare in comunitatea in care traiesc.

        Minoritatea roma  reprezinta un grup  etnic, mai mic ca număr şi diferit de colectivităţile mai largi în care este cuprins şi care le controlează. Unii autori (L. Wirth) consideră că tratamentul discriminatoriu este o condiţie necesară pentru ca un grup social să fie considerat  o minoritate. [1]

       Conceptul de discriminare pozitiva desemneaza tratamentul preferenţial pe care un grup social sau altul este îndreptăţit sa-l primească ca o compensare pentru practicile defavorabile, discriminarea sau excluderea la care a fost supus în trecut.

  Prejudecata este o  părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor. [2]

In Romania, conform recensamantului din 2002,  din populatia totala, oficial 2.5% sunt rromi. [3]

        Ceea ce isi propune astazi echipa afirmatoare este sa demonstreze ca mecanismele utilizate in prezent si anume discriminarea pozitiva nu sunt eficiente pentru integrarea in societate a minoritatii rome, si mai mult ca ar trebui modificate.

Ideea centrala a cazului afirmator este accea ca aceste actiuni de discriminare pozitiva, in loc sa ajute comunitatea roma sa se integreze creeaza mai multe tensiuni si conflicte sociale, problema reala constituind-o defapt diferentele culturale dintre romani si rromi adesea intelese gresit.

        Primul argument al echipei afirmatoare este crearea de dezechilibre in societate datorate discriminarii pozitive.

Pentru a intelege mai bine, trebuie sa vedem care sunt cauzele introducerii unei astfel de masuri.

Argumentele morale care sustin discriminarea pozitiva au ca referinta atat contextul istoric cat si discriminarile pe care le indura comunitatea rroma. Astfel, societatea de astazi ar avea datoria de a indrepta aceste greseli.  In acest context discriminarea pozitivă reprezintă un act de justiţie reparatorie. Acest concept este insa unul utopic deoarce nu se poate trasa o limita clara a cate actiuni trebuie luate astfel incat sa ii aducem pe cei dezavantajati la un nivel egal cu ceilalati. Nu se poate sti cat este suficient, cat ar trebui sa le oferi in plus celor cu posibilitati reduse pentru a fi sigur ca sansele lor nu le vor depasi pe cele ale grupurilor nedefavorizate?  Luand un exemplu clasic de discriminare pozitiva se poate observa clar ce dezechilibre poate provoca in societate: alocarea  unui număr de locuri la facultăţile de stat pentru candidaţii rromi, locuri finanţate de la buget.  Insa beneficiarii acestei masuri nu sunt rromi cei mai dezavantajati, din contra. Masura este injusta deoarece de multe ori, studentii rromi intra la facultate cu note cu putin peste 5, pe locurile de la buget rezervate lor, pe cand studentii romani, cu note mult mai mari, ori nu intra deloc, ori intra pe locuri cu taxa, defavorizand astfel tinerii care nu fac parte din comunitatea rroma, porveniti din familii mai sarace. Mai mult decat atat se genereaza conflicte la nivel de inegalitatea sanselor si disproportionalitatea muncii.

  Al doilea argument al echipei afirmatoare este discriminarea are la baza prejudecata.

In timp ce prejudecata reprezinta o reprezintă o atitudine negativă faţă de fiecare individ, membru al unui grup, care este motivată doar de apartenenţa acestuia la grup, iar discriminarea tratamentul diferenţiat aplicat unei persoane în virtutea apartenenţei, reale sau presupuse, a acesteia la un anumit grup social, intre cele doua concepte nu este cale lunga. [4] Astfel ca o persoane cu prejudecati este predispusa sa discrimineze. Ceea ce sta la baza prejudecatilor despre rromi este lipsa de informatii despre aceastia. Exista diferente culturale intre romani si rromi, diferente adesea intelese gresit. In traditia lor, de exemplu, casatoria la doisprezece ani nu este ceva neobisnuit, dar noi necunoscand anumite lucruri despre cultura, obiceiurile si traditiile lor tindem sa ii judecam gresit si sa ii marginalizam. Ceea ce vrea sa sustina echipa afirmatoare este ca actiunile de discriminare pozitiva nu ne apropie de ei, ci tocmai intaresc niste conflicte deja existente si ca daca am reusi sa ii cunoastem cu adevarat, i-am putea si intelege, deoarece primul pas spre intelegerea si spre eliminarea prejudecatilor este cunoasterea. Odata rezolvata aceasta problema a cunoasterii, se poate realiza o mai buna apropiere intre cele doua comunitati. [5]

 

Concluzionand, am aratat ca discriminarea pozitiva, asa cum este perceputa nu aduce nicio imbuntatire in relatiile interetnice si ca aceste mecanisme ar trebui modificate in sensul in care cunoasterea despre minoritatea rroma este defapt solutia care ar duce la eliminarea prejudecatiilor, si mai apoi la incluziunea acestora in societate.

 

Surse:       [1]- http://www.dictsociologie.netfirms.com/

                [2]- http://dexonline.ro/definitie/prejudecata

                [3]- http://www.infotravelromania.ro/recensamant.html

                [4]- http://www.iccv.ro/index.php/ro/component/content/article/84-ds-d/136-ds-discriminare             

                [5]- http://philosophy.uaic.ro/site/philosophy/15.2_Recenzii_HPatrascu_Despre_Prejudecata.pdf

 

 


N1 (Andreea Lupascu)

Intr-adevar mecanismul discutat in aceasta dezbatere a fost adoptat ca urmare a discriminarii repetate si a contextului istoric, insa nu in abordarea prezentata de catre echipa afirmatoare,care lasa impresia ca masura vine ca un gest  de compatimire .”Actul de justitie reparatorie”  nu este nicidecum unul gratuit, ci se bazeaza pe echitatea sociala dupa cum urmeaza sa o explicam.

Nimeni nu este delimitat de trecut, aspect recunoscut si atunci cand justificam mentalitatea sociala a Romaniei, facand referire, printre altele, si la cei patruzeci de ani petrecuti sub comunism.

Aceeasi este situatia rromilor, grup etnic defavorizat de-a lungul veacurilor, fapt cu efect determinant pentru modul in care se raporteaza in prezent la majoritate.Nu este just sa analizam cazul generatiei actuale de rromi ignorand mediul in care au crescut, dar in acelasi timp militand pentru concepte precum egalitatea in sanse si eliminarea prejudecatilor. Libertatea individului de a se defini este delimitata de ceea ce il inconjoara, ba chiar predeterminata. Exemplele de copii  care realizeaza importanta educatiei ,desi nimic din ceea ce vad acasa nu are legatura cu acest concept, sunt prea rare pentru a fonda strategia de incluziune a unei minoritati.Sa tratam in schimb situatia copilului care provine dintr-o familie dezorganizata in care nu exista surse de venit constante, care traieste in conditii de viata aproape primitive si de la care, desigur, avem pretentia sa se ridice peste toate aceste aspecte, si neajutat, sa aiba maturitatea de a constientiza beneficiile educatiei.Beneficii  considerate nu tocmai imediate sau tangibile de catre un individ al carui intreg arbore genealogic, cel mai probabil, nu stie sa scrie. Mai trebuie luat in considerare faptul ca modul in care se propaga valorile de la o generatie la alta in cadrul comunitatii minoritare este mai influent decat cursul societatii per ansamblu. De altfel, cea din urma contribuie la diferentierea sesizata prin discriminarea continua care incetineste cresterea nivelului de trai (prin refuzul de a angaja rromi ).

In primul argument afirmator este ridicata problema delimitarii ajutorului care ar trebui oferit de stat. Merita mentionat ca masura discriminarii pozitive are un caracter temporar, si nu perpetuu, suficient pentru a-i aduce la nivelul in care se pot ajuta singuri, ca si comunitate.In concluzie, temporal, exista o limita.Mai departe exista diferentierea mecanismului in functie de categoria de varsta .In privinta studentilor masurile de discriminare pozitiva constau in suplimentarea locurilor la facultate cu doua,trei locuri oferite tinerilor de etnie rroma care au media peste 5 la bacalaureat.O prima mentiune este ca acestea sunt adaugate fata de numarul de locuri acordate romanilor,prin urmare cei din urma nu au nimic de pierdut.

Odata stabilit criteriul notei de trecere pentru a accede la studii superioare exista concurenta intre cei care candideaza,esentiala fiind vointa lor de a invata si nu daca sunt sau nu cei mai defavorizati.

In continuarea contraargumentarii trebuie specificat ca studentii care au medii suficient de mari pentru a candida pe locuri normale,au aceasta libertate,problema  este ca numarul acestora este extrem de redus.O dovada in acest sens este faptul ca 30% dintre rromi abandonează şcoala înainte de absolvirea ciclului gimnazial.

A doua categorie este cea a adultilor, care beneficiaza de discriminare pozitiva de aceeasi natura.Mai exact institutiile de stat sunt obligate sa rezerve un numar de locuri pentru reprezentanti ai etniei rrome iar mediul privat este incurajat sa faca acelasi lucru printr-o scadere de impozit.In absenta acestei masuri o persoana a acestei categorii ar obtine foarte greu un loc de munca, avand in vedere lipsa experientei ca urmare a impactului cumulat al discriminarii si lipsei educatiei.

Al doilea argument al echipei afirmatoare identifica lipsa informarii drept cauza reala a problemelor actuale.Suntem de acord cu acest punct, adaugam doar ca informarea se realizeaza mai degraba prin contact direct intre cele doua grupuri sociale decat prin raspandirea unor flyere si afise care sa ne vorbeasca despre traditiile rromilor. Pe langa acest lucru, insertia rromilor in societate prin discriminare pozitiva ar asigura o dezvoltare durabila a comunitatii, specialistii astfel formati avand obligatia la randul lor de a se intoarce in grupul de provenienta pentru a participa la educarea membrilor sai.

In concluzie consideram ca am demonstrat necesitatea acestei masuri in absenta careia situatia ar stagna.

 


A2 (Nistor Dragos)

Cand discutam despre rromi in Romania automat trebuie sa aducem in vizor urmatorul cerc vicios:

Lipsa banilor si traditiile rromilor duc la accesul redus la educatie care duce la slaba lor calificare pe piata muncii care are ca rezultat lipsa banilor.

I acest lant prejudecatile intrerup sau strang fiecare veriga.

Poate un rrom avea acces la educatie daca avem profesori cu idei preconcepute gresite despre rromi? Sau daca avem colective cu copii care ii discrimineaza pe rromi? NU, nu putem.

Putem angaja un rrom la o firma la care seful e convins ca va avea de pierdut in urma acestei angajari in ciuda calificarii bune a omului? NU

In concluzie, chiar daca am hrani toata familia unui anumit elev rrom care doreste sa faca scoala, sau am taia 50% din impozite la firmele care angajeaza rromi, prejudecatile vor sta in calea rezultatelor pe care ar trebuie sa le aduca discriminarea pozitiva.

Insa haideti totusi sa vedem daca discriminarea pozitiva aduce avantaje in societatea Romaneasca (argumentul afirmator 1):

Echipa N a adus in discutie faptul ca locurile la licee si facultati pastrate pentru rromi sunt in plus si nu se taie din cele rezervate populatiei majoritare. Exemplu 60 (locuri pentru majoritari)+3(locuri pt rromi). Acest fapt nu demonstreaza ca rromi nu iau locurile studentilor de etnie majoritare. Daca nu ar exista 3 locuri bugetate pt rromi ar exista 63 de locuri bugetate pentru Romani.

In legatura cu angajarile, echipa N uita sa precizeze procentul cu care se scade impozitul in cazul angajarii unei pers de etnie rroma. Acesta este foarte mic. Si char daca e fi mai mare, un CV nu este indeajuns pentru a elimina prejuecatile acumulate pe parcursul vietii.

In legatura cu Argumentul afirmator 2, echipa N a precizat doar faptul ca elevii sunt prea mici pentru a putea sa inteleaga ce li se preda la scoala. Aici putam invoca un argument psihologic. Exact ca povestirile cu Dl. Goe prin care copilului ii este introdus in subconstient prin satira, ca moravurile prezentate sunt rele, se pot concepe materiale care sa actioneze la nivelul subconstientului elevilor si sa ii educe astfel in cat sa fie mai indulgenti si mai toleranti.

Este de o deosebita importanta sa scapam de prejudecati pentru a putea, dupa aceea sa implementam orice alta masutra. In caz contrar efectele discriminarii pozitive sau a unei masuri de acest tip vor ezita sa apara fiind blocate de umbra neagra a discriminarii.

In concluzie, echipa A sustine ca numai oprind discriminarea putem cu adevarat sa iesim din stadiul de stagnare in ceea ce priveste evolutia incluziunii etniei rrome in societatea romaneasca. De aceea ar trebui sa ne axam eforturile pe informare care este primul pas spre scaderea prejudecatilor si nu ar mai trebui sa cheltuim resurse si sa starnim conflicte in van.


N2 (Victor Livadaru)

Situatia in care ne pune echipa afirmatoare este cea a unei false dileme. Nu trebuie sa alegem intre campaniile de informare si discriminarea pozitiva, intrucat cele doua modalitati de abordare a problemei nu se exclud. O dovada in acest sens este “ campania „Discriminarea romilor se învaţă acasă. Cunoaşte-i înainte să-i judeci!” parte din Programul Phare Multianual Phare 2004-2006 în valoare de 45,66 de milioane de euro, la care Guvernul României a contribuit cu 10,66 milioane de euro”.Pe langa aceasta masura au fost organizate 40 de workshop-uri cu reprezentanţi ai autorităţii locale şi ONG-urilor pentru a se elabora o strategie care vizează proiectele pentru următorii ani. Proiectele PHARE 2006 „Accelerarea implementării Strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor”  si  S.P.E.R. – „Stop Prejudecăţilor despre Etnia Romă! „ au avut urmatoarele obiective:

„- îmbunătăţirea imaginii romilor prin combaterea stereotipurilor şi prejudecăţilor populaţiei nerome faţă de romi, 
- întărirea stimei de sine şi stimularea participării romilor la viaţa comunităţilor locale,- promovarea interculturalităţii şi a toleranţei prin sprijinirea unor activităţi care să aducă împreună populaţia majoritară şi cea romă, pentru a facilita cunoaşterea nemijlocită intre aceştia şi rezolvarea unor probleme de interes comun.”

In concluzie,dupa 10 ani de implementare a campaniilor de informare (2000-2010 ), se poate spune ca daca discriminarea fata de rromi persista e tocmai pentru ca ele s-au dovedit a fi insuficiente.Am stabilit deci ca a ne baza doar pe campanii de informare a societatii despre situatia rromilor este riscant, avand in vedere ca schimbarea in atitudine s-ar putea sa vina la fel de greu ca pana acum.Acest lucru ar echivala cu inca 10 ani de asteptare, cu finalitate incerta, perioada in care generatii intregi de copii rromi sunt afectate (accentul cade pe copii in dezbaterea de fata intrucat consideram ca ei reprezinta factorul de schimbare in viitor).

Pe de alta parte, echipa negatoare respinge exagerarea nivelului de discriminare prezentat de catre echipa oponenta, care sustine ca accesul la educatie/ locuri de munca prin masurile afirmative este oricum blocat de atitudinea majoritatii fata de etnia rroma. Din contra, discriminarea pozitiva vine tocmai ca raspuns la tratamentul incorect practicat pana acum, mecanismul presupunand o garantie a implementarii (locurile speciale de la facultati vor fi ocupate doar de rromi, indiferent de vointa intermediarilor).

Punctual, in  primul argument afirmator, pana in acest punct al dezbaterii, s-a luat in discutie corectitudinea discriminarii pozitive a rromilor fata de studentii romani.Precizam ca finantarea locurilor speciale vine in urma recomandarii si sustinerii Uniunii Europeane,  distributia bugetului fiind exclusiva pentru minoritatea rroma.Prin urmare, o eventuala readministrare a bugetului nu este posibila.Mai mult decat atat, in cazul tinerilor romani care nu intra la facultate dar care ar putea ocupa acele 3 locuri oferite rromilor nu exista cumulul de circumstante prezente in cazul minoritarilor pentru a le justifica rezultatele slabe.

 Referitor la cel de-al doilea argument,pozitia echipei negatoare sustinea de fapt ca informarea se obtine mai curand prin contact direct intre rromi si majoritari,or acest lucru este asigurat prin integrarea cat mai rapida in sistemul educational si in piata muncii.

In concluzie, prin discriminarea pozitiva rata abandonului scolar este redusa, ceea ce asigura formarea unor generatii care vor oferi cat mai putine motive discriminarii (unul dintre motivele „fundamentate” pentru care sunt discriminati rromii fiind tocmai lipsa educatiei), care in viitor nu va mai avea nevoie de interventia diferentiata a statului.In acelasi timp discriminarea pozitiva pe piata muncii duce atat la cresterea nivelului de trai cat si la incluziunea minoritarilor in societate, nevoi prea urgente pentru a astepta producerea lor doar prin campaniile de informare.

Resurse:

http://www.sgg.ro/index.php?implementare_program

 



Decizia:

GIRBEA Alina-Roxana

Decizie « Mecanismele utilizate pentru incluziunea minoritatii roma ar trebui modificate »

Alina Gîrbea

Afirmatorul 1

Ai un discurs foarte bine structurat si clar, cu o introducere care atrage atentia. Ai acordat suficient spatiu definitiilor, fapt important pentru a impregna dezbaterea cu viziunea afrimatoare asupra motiunii.  Argumentele sunt bine explicate si dezvoltate si este de apreciat documentarea cazului. Concluzia rezuma bine filozofia cazului. În schimb, ai depasit destul de mult limita de cuvinte (792 fata de 600) ceea ce nu denota fair play fata de colegii tai. E important, de asemenea, sa îti recitesti discursul înainte de a-l trimite deoarece ti-au scapat câteva greseli.

Punctaj : 14/15 (continut) + 8/10 (strategie) + 4/5 (stil) = 26/30

Negatorul 1

Introducere buna , poate un pic prea lunga (la fel ca A1, ai depasit limita de cuvinte - 686 fata de 600). În general ataci bine argumentele afirmatore , însa ti-as recomanda pe viitor: 1. Citeste cu atentie întreg argumentul (nu ai raspuns întrebarii afirmatoare asupra modului de stabilire a limitei temporale a programelor de discriminare afirmativa); 2. Indica sursele afirmatiilor pe care le faci (ex1: afirmi ca locurile oferite studentilor rromi se adauga locurilor acordate românilor – unde este stipulat acest aspect? – un link sau o referinta ar fi utile si argumentul ar câstiga în credibilitate, ex2 – procentul de 30% de rromi care abandoneaza scoala, ex3: prevederile privind angajarea rromilor). Concluzia este prea scurta, constând într-o simpla afirmatie si dezechilibrata în comparatie cu introducerea – care ocupa jumatate din spatiul discursului. Avantajul de a pregati un discurs scris este tocmai de a stabili un echilibru între partile discursului – te sfatuiesc sa îti stabilesti o limita maxima de cuvinte pentru fiecare parte de acum înainte.  

Punctaj: 12/15 (continut) + 8/10 (strategie) + 4/5 (stil) = 24/30

Afirmator 2

Continutul argumentarii este în general bun, iar discursul este bine structurat: cu o introducere deimpact si o concluzie buna (desi problema resurselor este mentionata pentru prima data – este o pista buna dar ar fi trebuit prezentata înca din discursul A1). La fel ca si N1 nu precizezi sursele afirmatiilor pe care le faci – astfel, avînd în vedere faptul ca arbitrul nu se poate autosesiza, în disputa asupra modului de alocarea locurilor suplimentare pentru rromi în univeristati este cuvântul tau împotriva cuvântului N1 – ceea ce practic invalideaza exemplul. Ai fi putut, de asemenea, valoriza faptul ca N1 nu a raspuns argumentului vostru privind incertitudinea delimitarii temporale a masurilor de discriminare pozitiva – altfel, fara a fi reluat acest argument se pierde. În reconstructia argumentului 2 raspunzi unor afirmatii imaginare (negatorii nu au afirmat nimic despre vârsta elevilor), iar (ca nota de subsol, care nu va conta la punctaj) propunerea influentarii subconstientului minorilor este de o etica cel putin îndoielnica.

Punctaj : 13/15 (continut) + 7/10 (strategie) + 4/5 (stil) = 24/30

Negator 2

Este bine ca  sesizezi ca mecanimsul discriminarii pozitive nu exclude pe cel al campaniilor de informare. Însa ar fi fost mai bine daca  aceasta observatie ar fi fost deja expusa de N1, astfel încât afirmatorii sa aiba sansa de a îi raspunde. Si mai bine din punct de vedere strategic ar fi fost daca ati fi folosit dovezile citate de tine pentru a ataca interpretarea motiunii de catre afirmatori, aratând ca printre mecansismele utilizate nu se numara doar discriminarea pozitiva, ci si campaniile de informare. Schimbi linia de argumenatre a echipei (ceea ce vasubmineaza credibilitatea) si atunci când afirmi ca accentul cade pe copii (N1 adusese în discutie adultii). Nu citezi surse/dovezi în ceea ce priveste garantia implementarii masurilor de discriminare afirmativa. Ai însa dreptate sa subliniezi argumentul adus de N1 privind contactul între cele doua comunitati ca preconditie a informarii recirpoce.

Punctaj :   12/15 (continut) + 7/10 (strategie) + 4/5 (stil) = /30

Decizie. Meciul a fost câstigat de catre echipa afirmatoare, care a avut în general o pozitie mai coerenta decât cea a echipei negatoare. Cu toate acestea, as sfatui ambele echipe sa se coordoneze mai mult în sustinerea argumentelor si abordarea motiunii. Principala arie de conflict a fost „Combaterea prejudecatilor este o premisa pentru programele de discriminare pozitiva versus combaterea prejudecatilor se realizeaza prin programele de discriminare pozitiva”. Afirmatorii au fost oarecum mai convingatori (mai ales din cauza coerentei) decât negatorii, aratînd ca prejudecatile pot cauza un deficit de implementare a programelor de discriminare pozitiva. Totusi, ambele echipe ar fi avut de câstigat daca si-ar fi bazat cazul pe mai multe surse si dovezi. Subliniez ca acestea trebuie sa apara în pincipal la nivelul vorbitorilor 1 pentru a oferi sansa celelilate echipe de a reactiona. În ciuda acestor sfaturi si observatii, tin sa felicit cei patru vorbitori pentru buna structurare a discursurilor, calitatea argumentelor prezentate si stilul oratoric cizelat. Mult succes pe viitor!


A1 -> 26 puncte
N1 -> 24 puncte
A2 -> 24 puncte
N2 -> 23 puncte
Castiga echipa:

Chrome (afirmatori)


Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.