Meci: 'Themis' vs 'visatorii'

A1 (Ana-Maria Enache)

Echipa afirmatoare considera ca mecanismele folosite pentru incluziunea minoritatii roma ar trebui modificate, data fiind eficienta deosebit de redusa a strategiilor utilizate pana in prezent.

Principala carenta a actualului sistem, care a fost observata si de activistii in domeniu, este lipsa de substanta a masurilor luate. Romania a abordat problema tratand doar simptomele, fara a incerca sa se vindece boala. Astfel, politicile tarii noastre s-au axat mai mult pe acordarea de ajutoare si crearea de avantaje acestei minoritati, fara a intreprinde eforturi in sensul dezvoltarii acesteia. Prin urmare, minoritatea roma a fost incurajata sa depinda din ce in ce mai mult de diferitele entitati implicate in proces, fara a fi ajutata sa isi dezvolte propriile mecanisme de ajutorare care sa ii permita sa se sustina singura si astfel problemele fie inlaturate pe termen lung.

Un alt aspect care necesita o urgenta modificare este abordarea agresiva a temei romilor. Prin mediatizarea excesiva a problemelor si infatisarea lor ca un grup aparte (chiar printre grupurile cu probleme) care beneficiaza de avantaje deosebite nu a facut decat sa zadarniceasca toate eforturile de incluziune a lor in societate, accentuand si mai tare prapastia dintre acest grup defavorizat si restul societatii. O serie intreaga de grupuri sociale, precum persoanele cu dizabilitati, persoanele condamnate, refugiatii, se confrunta cu dificultati de integrare in societate, dar asupra niciuneia nu s-a concentrat atentia mass-media sau a sferei politice precum s-au concentrat asupra minoritatii romilor. Toate masurile care au mers de la condamnarea in public in termeni vehementi a presupuselor acte de marginalizare pana la acordarea de locuri speciale in institutiile de invatamant a persoanelor de etnie roma nu au facut decat sa atraga o reactie si mai puternica de respingere din partea restului societatii, care astfel a ajuns sa priveasca respectiva etnie ca pe un grup privilegiat, protejat in mod excesiv, si nu ca pe un grup cu probleme.

In continuarea precedentului argument, echipa afirmatoare ar dori sa scoata in evidenta o alta mare carenta a actualului sistem, si anume concentrarea opinei publice si a strategiilor de actiune pe aspectele care tin de apartenenta la un anumit grup social identificat ca minoritatea roma si nu pe problemele reale asociate cu aceasta. Cu alte cuvinte, liniile de argumentare au urmat intr-un numar covarsitor de mare directia potrivit careia acele persoane trebuie sustinute deoarece fac parte din minoritatea roma si nu directia normala potrivit careia ei trebuie sa fie ajutati deoarece se confrunta cu probleme legate de accesul la educatie, la piata muncii sau la sistemul de sanatate. Desi in opinia anumitor indivizi legatura de cauzalitate dintre apartenenta la respectiva minoritate si dificultatile aduse in discutie este evidenta, pentru aceasta nu este la fel de usor observata de mase; iar data fiind intensitatea crescuta a mesajelor care promoveaza ajutarea si incluziunea sociala a romilor, majoritatea oamenilor ajung sa perceapa doar prima directie de gandire si sa vada doar masurile intreprinse pentru sprijinirea acestui grup, neglijand problemele pe care acesta le are de infruntat si care, de fapt, stau la baza politicilor de incluziune sociala.

Un ultim aspect legat de modificarile ce trebuie avute in vedere se refera la evaluarea programelor intreprinse pana in prezent. Dupa cum se scoate in evidenta si in raportul Decade Watch care a evaluat eforturile internationale din prima partea a Deceniului de Incluziune a Romilor, tara noastra duce lipsa in mod acut de o cercetare reala si profunda a efectelor scontate de masurilor luate, facand astfel imposibila imbunatatirea si adaptarea acestora in functie de situatia de fapt.

In concluzie, echipa afirmatoare considera ca mecanismele utilizate pentru incluziunea romilor s-au dovedit ineficiente, fiind imperios necesara modificarea lor.


N1 (rusu cristina)

Echipa negatoare sustine faptul ca mecanismele utilizate pentru incluziunea minoritatii roma nu ar trebui modificate, iar in continuare va prezenta si de ce.

Intreg discursul afirmator s-a bazat pe faptul ca masurile oferite de statul roman nu sunt de folos acestei comunitati pentru ca : nu ofera dreptul la educatie, la sanatate, la piata muncii, pentru ca nu ii integreaza in societate.

Vrem sa mentionam de la incepu ca rromii au fost sclavii romanilor secole de-a randul. Prin urmare, ceea ce statul face acum nu este decat o mica recompensa pentru acea perioada neagra din istoria acestei minoritati.

Tot din acest motiv, comunitate rroma a adoptat un caracter introvertit, de masa. Refuza ideea de nou, de confort, refuza schimbarea , de orice fel ar fi aceasta.

In aceasta privinta statul nu poate face nimic. Oricat de mult si-ar dori sau ar incerca, nu poate schimba mentalitatea, traditiile unui anumit grup, asa cum nu ii poate obliga nici pe membrii acestuia sa socializeze.

Intr-adevar statul discrimineaza pozitiv aceasta minoritate, tocmai din dorinta de a-i stimula membrii, a-i incuraja si a le demonstra ca pot avea incredere in comunitatea din care fac parte, ca au, la fel ca si ceilalti, anumite drepturi, dar si indatoriri.

Despre lipsa de substanta a masurilor luate, de care ne-a vorbit echipa adversa, consideram ca nu se bazeaza pe o dovada clara ci pe o generalizare inadecvata. Pentru a realiza un studiu trebuie sa apelezi la mai multi indivizi. Daca esantionul ales refuza sa coopereze, nu putem trage concluzia ca ceea ce vrem sa demonstram este fals. Acest lucru este relevant pentru intreg cazul afirmator, si in special pentru ultima parte a discursului in care ni s-a vorbit despre evaluarea programelor. Aceasta evaluare se poate face numai daca rromii aleg sa participe la proiecte, si cum majoritatea sunt blazati, nu putem trage o concluzie.

Probabil echipa afirmatoare v-a sustine ca tocmai pentru ca sunt blazati ar trebui sa facem ceva. Ei bine, statul roman face. Exista tot felul de mediatori in scolile generale care ii informeaza atat pe elevi, cat si pe parinti, de ce este bine sa mearga la scoala ; exista numeroase ONG-uri care se ocupa cu informarea si ajutarea rromilor. Statul romana ofera sanse/privilegii/drepturi, insa nu poate obliga.

Cat despre prapastia dintre grupurile sociale si minoritatea, despre care afirmatorii ne-au vorbit, vrem sa mentionam faptul ca aceasta a existat mereu. Probabil va intrebati de ce nu facem ceva sa o diminuam ? Tocmai aceste privilegii oferite rromilor sunt ca o punte spre a-i face pe oamenii din aceasta etnie sa inteleaga ca situatia din trecut s-a schimbat si ca statul roman chiar isi doreste sa ii ajute.

Totusi, de ce sunt catalogati rromii ca fiind privilegiati ? Acest lucru ne aduce in vedere faptul ca nu doar ei sunt cei care au probleme de acomodare, de incadrare in societate, ci si noi, cei care le punem o anumita eticheta, avem o problema, poate chiar mai mare decat a lor.

La intrebarea : ii ajutam pentru ca fac parte dintr-o minoritate sau ii ajutam pentru ca nu au acces la educatie, sanatate sau piata muncii, echipa negatoare se vede nevoita sa raspunda in felul urmator : ii ajutam din ambele motive. Mai exact, ii ajutam pentru ca sunt rromi si pentru ca traditia lor le ingradeste oarecum ariile de acces la cele mentionate mai sus. Fetele sunt nevoite sa ajunga de mici femei de casa, iar baietii sa munceasca pentru a-si intretine sotia si eventualii copiii. La acest lucru ne referim cand vorbim despre traditia care nu le permite rromilor sa cunoasca in profunzile aceste probleme.

Afirmatorii au vorbit la un moment dat si despre faptul ca nu se observa cauzalitatea dintre apartenenta la o minoritate si dificultatile cu care se confrunta membrii acesteia. Sustinem ca in cazul rromilor este ceva natural sa traiasca in dificultate, acest lucru facand parte tot din traditia lor. Desi unii au posibilitati materiale destul de bune, desi isi construiesc vile poleite cu aur, ei stau tot intr-un cort amenajat in curte. Asa ca in acest caz consideram ca aceasta cauzalitate nu doar ca se observa, dar in acelasi timp iese din discutie.

 Acestea fiind spuse, consideram ca v-am convins ca mecanismele utilizate pentru incluziunea minoritatii roma nu ar trebui modificate.


A2 ()


N2 ()



Decizia:

bianca

Afirmatori

-este bine ca incercati sa indicati anumite lacune ale sistemului insa ar fi fost,cred, mai constructiv daca propuneati masuri de remediere a lor (chiar daca masurile sunt “mici” si se indreapta catre un grup restrans de romi, chiar daca ele se adreseaza unei problematici inguste, pe care o cunoasteti voi mai indeaproape, idéile de solutionare erau binevenite). Nu este gresit ca ati ales sa vorbiti (doar) de ce pare a merge rau, insa in acest caz trebuie sa fiti foarte atenti si convingatori in a demonstra ca situatia este rea/nesatisfacatoare in acest moment tocmai pentru ca metodele sunt gresit gandite ( si nu din cauze alternative- mai trebuie sa le dam timp sa lucreze, solutiile actuale sunt bune/cu potential, dar mai avem nevoie de fonduri etc)

-spuneti ca statul roman trateaza efectele si nu se adreseaza cauzelor, iar in acest fel problema nu poate decat sa se perpetueze, deoarece subiectii care se bucura de sprijin devin dependenti de acesta. Era util sa fiti mai clari in ceea ce sustineti- spuneti ca doar aceste masuri nu sunt suficiente sau ca aceste masuri sunt inutile de la bun inceput? Spuneti ca a oferi o masa calda/ajutor de somaj/alimente si imbracaminte sunt masuri nepotrivite sau doar ca statul nu trebuie sa se opreasca aici?

-credeti ca, tinand cont de istoria minoritatii in discutie, dar si de evolutia statului nostru, este util ca problematica romilor sa fie abordata, inclusiv la nivel de discurs (despre care voi spuneti ca e prea galagios si “amplificator”) aidoma chestiunilor legate de alte grupuri vulnerabile? Mai concret, ar fi fost folositor daca explicati de ce un rom sarac, privat de educatie, cu multi frati/copii este in exact aceeasi situatie ca un membru al altei minoritati/al majoritatii si deci, nu are nevoie de alte masuri decat cele folosite si in cazul altor grupuri vulnerabile (pentru ca, dupa cum vedeti (si era de asteptat), negatorii speculeaza pe marginea unicitatii traditiei/culturii romilor, care reprezinta un factor de autosabotare a eventualei evolutii a lor – argument negator (nu foarte puternic) pe care era usor sa-l anticipati)

 Negatori

-incepeti prin a preciza ca metodele de actiune afirmativa s-au nascut din incercarea de a repara o dauna a trecutului.  Dincolo de aceasta precizare a originii actiunii afirmative, care este argumentul potrivit caruia ar trebui sa pastram aceste metode? Dau masurile afirmative roade? Daca da, ce exemple aveti?

-spuneti ca si minoritea roma dar si populatia majoritara sunt cumva victime ale unor neintelegeri/prejudecati/ judecati trunchiate si apoi va opriti aici. Ce este de facut in acest sens? Metodele utilizate in momentul de fata sunt utile, doar ca (mai) trebuie sa le dam timp sa lucreze sau dimpotriva, metodele acestea, indiferent de cat timp am astepta, sunt sortite esecului?

-Atentie la afirmatiile fara acoperire - spuneti ca “majoritatea romilor sunt blazati” si ca refuza sa participe in diferite programe. Pe ce va bazati cand afirmati acest lucru? Puteti dovedi ca, in numar considerabil, romii refuza in mod sistematic sa participle in diferite programe care le-ar putea usura viata? Si chiar daca ar fi asa (intuiesc ca un posibil raspuns ar fi ca multi romi refuza sa-si dea copiii la scoala, chiar daca acolo acestia ar invata sa scrie, sa citeasca, ar primi o masa calda), nu credeti ca atunci este un semn ca metoda de “atragere” a acestei minoritati in acele programe este una nu foarte eficienta si , deci, ar putea superi modificari? Cine este responsabil de faptul ca programele statului nu decurg asa cum si-ar dori statul? Nu cumva orice mesaj/program trebuie construit astfel incat sa fie usor de inteles/accesat/atractiv pentru receptor/grupul tinta? 
 
 


A1 -> puncte
Castiga echipa:

(negatori)


Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.