Meci: 'Debaters' vs 'Ouroboros'

A1 (Luiza Baean)

Numele echipei :Debaters

Discurs A1

“ Mecanismele utilizate pentru incluziunea minoritatii roma ar trebui modificate",

 

            In prima instanta vom defini termenii minoritate roma si incluziune. Prin minoritate roma este denumit un grup etnic, majoritatea gasindu-se in Europa, cele mai importante grupuri traind in Romania, Spania, Bulgaria si Serbia.  Motiunea are in vedere minoritatea nationala a romilor din Romania care conform recensamantului din 2002 totaliza un numar de 535.140 de persoane sau 2,5% din totalul populaţiei, fiind al doilea grup etnic minoritar din România după cel maghiar. Prin incluziune echipa afirmatoare intelege proprietate care constă în faptul că orice element al unei mulţimi date aparţine şi altei mulţimi si pune accent pe subclasa incluziune socială ce reprezintă setul de măsuri şi acţiuni multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării forţei de muncă, educaţiei, sănătăţii, informării-comunicării şi culturii, destinate combaterii excluziunii sociale.

            Status quo

  Marginalizarea si excluderea sociala a rromilor a devenit, in timp, un important decalaj socio-cultural intre populatia majoritara si comunitatea tiganilor. Diferentele dintre rromi si romani persista si in societatea actuala, aceasta etnie ramanand in continuare categoria sociala cea mai saraca si forta de munca foarte ieftina. Astazi, in Romania venitul mediu pe persoana al rromilor este mult sub cel al societatii in general si speranta de viata este cu peste 10 ani mai mica.

   Majoritatea problemor rromilor au ca principala sursa discriminarea. Dincolo de efectele psihologice si sociale pe care le cunoastem cu totii, si problemele lor economice isi au radacina in aceeasi sursa .Realizarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor caracteristice grupurilor minoritare este dependentă de o bază economică solidă;

   In acest sens cifrele vorbesc. Astfel, conform unui sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbana si Regionala s-a ajuns la concluzia ca exista o sustinere mare a unor atitudini discriminatorii fata de rromii din Romania: 81% impartasesc prejudecata conform careia “cei mai multi dintre rromi incalca legea”, 61% sunt de accord cu afirmatia “Rromii sunt o rusine pentru Romania”, circa jumatate dintre persoanele investigate sunt de accord cu afirmatia “Mi-e teama cand ma intalnesc cu un grup de rromi pe strada” si toti considera ca “rromii nu ar trebui sa fie lasati sa calatoreasca in strainatate ca ne fac de ras”.

   Unele studii estimeaza ca numai 10% dintre rromi sunt angajati pe piata alba a muncii. Rezultatul acestei situatii este ca cei mai multi dintre acestia nu beneficiaza de asigurarile sociale si protectia pe care statul o ofera. Exista un numar important de rromi care nu are buletine de identitate sau certificate de nastere, astfel ca adultii nu pot participa la vot, nu beneficiaza de protectie sociala, nu pot cumpara ori vinde proprietati, iar copiii nu beneficiaza de alocatii sau ajutoare sociale. Doar 27% dintre rromi au o slujba constanta, iar din acestia numai 51% desfasoara o activitate calificata. Doar 50% dintre copii merg regulat la scoala, iar gradul de analfabetism in randul persoanelor peste 45 de ani ajunge la 30%.

 

 

Argumentul 1:

 

   Trebuie sa luam in considerare faptul ca situatia rromilor nu a mai suferit nicio modificare recenta. Politica gurvamentala concreta privind minoritatile nationale este cuprinsa in “Declaratia Oficiala a Guvernului Romaniei” din 20 noiembrie 1991. Asadar vorbim de o perioada de aproape 20 ani de persistenta a unei mentalitati oarecum comuniste de abordare a problemei. În perioada regimului comunist, principala politică de asimilare a fost cea educativă, învăţămîntul devenind obligatoriu. Asadar, este evident faptul ca masurile sunt depasite dupa cum o demonstreaza situatia actuala a rromilor, dar si inmultirea rapoartelor Uniunii Europene care semnaleaza “Problema rromilor-o problema europeana” ( Raport- Conferinta Internationala “Extindere UE-un viitor comun pentru toti”)

 

 

Argumentul 2:

 

    Una dintre principalele strategii adoptate in lupta impotriva discriminarii se bazeaza pe campanii impotriva fenomenului. Aceste campanii dau dovada de superficialitate, avand un randament scazut, ba chiar disproportionat in raport cu resursele economice investite.  Pe timp de criza economica, dar nu numai, statul roman nu isi permite sa continue cu investitia in niste campanii inutile si neeficiente si de asemenea sa ofere grosul fondurilor din bugetul national pentru ajutoare sociale. Aceste ajutoare sunt cerute de o populatie cu grave probleme economice izvorate din refuzul angajatorilor de a le oferi o slujba. Astfel, aceste campanii ar trebui modificate, imbunatatite, vizand un rezultat concret. 

   Echipa afirmatoare propune campanii cu un nivel ridicat de interactivitate, care sa stimuleze populatia rroma la educatie intrucat consideram ca simpla impartire de flyere s-a dovedit pana astazi ineficienta.

 

 

Argumentul 3:

 

 

   Un alt motiv pentru care rromii sunt discriminati si implicit neintegrati in societate este si lipsa lor de educatie si incapacitatea de a fi de folos comunitatii practicand o slujba. Masurile luate pana astazi privind scolarizarea copilor rromi nu au dus la un rezultat pozitiv, cei mai multi refuzand sa mearga la scoala, iar abandonului la varste fragede a crescut exponential. Mentalitatea needucata a parintilor ii pune pe majoritatea copilor de etnie rroma in imposibilitatea de a urma cursurile. Consilierea parintilor este esentiala in acest demers. Datorita lipsei de educatie realizam ca adultii de etnie rroma nu se vor ingramadi la usile consilierilor din primul moment, insa o stimulare treptata va duce la raspandirea si propagarea informatiei in cadrul acestei minoritati. Mergand pe prinicipiul propagarii undelor sonore, o sursa odata existenta va duce la schimbarea mentalitatii cu privire la importanta educatiei copiilor si la reducerea caracterului ei radical in directia opusa.

   Stimulente materiale minore ar fi suficiente pentru atragerea adultilor de etnie rroma la aceste sedinte, nu ar produce un deficit semnificativ in buget si ar ajuta cu siguranta la educarea conceptiei despre viata a parintelui si implic a copilului. 

 

 

Momentul in care Romania nu si-ar mai aloca majoritatea fondurilor pentru ajutoare sociale si va creste si forta de munca a populatiei  coincide cu momentul in care discriminarea va avea o rata mult mai redusa.  Masurile actuale, dupa cum am demonstrat, nu sunt suficiente pentru eradicarea unei probleme atat de ample cum este discriminarea minoritatii de etnie rroma.

 

 

 

 


N1 (Nascu Ioan)

Echipa afirmatoare ne da urmatoarea povestioara: avem statul care risipeste fonduri ici si colo, pe campanii anti-discriminare si pe ajutoare sociale, avem o populatie de romani extrem de xenofobi si discriminatori, si avem o populatie minoritara de romi care sufera in urma discriminarii.

 

Intradevar, suntem de acord cu faptul ca rromii au fost discriminati si ca aceasta discriminare a dus la diverse dezavantaje. Ceea ce am dori de la echipa afirmatoare este in primul rand o sursa pentru dovezile prezentate, pentru ca sunt, in cel mai bun caz, contradictorii (cand ni se spune ca 10% din rromi sunt angajazi, cand, cu 4 randuri mai jos, 27% din ei au loc de munca). Cat despre numarul scazut de rromi cu buletine, nu intelegem unde apare vina statului, considerand ca motivul pentru care rromii nu au buletine este fiindca ei nu si le fac, dar mai mult, statul are foarte multe proiecte prin care ei sa fie informati despre importanta unui act de identitate si sunt ajutati in a-l procura [1].

 

Consideram ca Argumentul 1 este dependent de a demonstra ca e nevoie sau nu de noi mecanisme, si ca el in sine nu este un motiv pentru a face o schimbare.

 

Contraargumentare 2

 

In primul rand suntem sceptici in a numi campaniile anti-discriminare drept “mecanisme de incluziune”. Ceea ce echipa afirmatoare ne spune, pe de o parte, e ca ideea e buna, doar ca ar trebui sa le imbunatatim (iar aici, singurul lucru care ni se spune este ca vor fi cu “un nivel ridicat de interactivitate”). Adica nu schimbam nicicum mecanismul in sine, ci implementarea sa. Insa si aici, echipa afirmatoare se dovedeste in necunostiinta de cauza, caci proiectele in sine nu consta niciodata in simple “impartiri de flyere”, ci sunt proiecte de constientizare care sunt ample si deseori facute sub indrumare europeana. Avem drept exemplu S.P.E.R. (stop prejudecatilor impotriva etniei roma) [3]. Faptul ca intoleranta fata de rromi este in scadere este dovada ca aceste campanii functioneaza [4].

 

Pe de alta parte, echipa afirmatoare sustine ca statul nu ar mai trebui sa acorde grosul fondurilor pentru ajutoare sociale (am dori o dovada ca acest lucru se si intampla), desi mai apoi ei singuri spun ca aceste fonduri sunt cerute de “o populatie cu grave probleme economice”, iar la inceputul discursului ca realizarea drepturilor si a libertatilor este dependenta de o baza economica solida. Echipa negatoare intelege ca defapt nu e indicat sa le taiem craca de sub picioare, nici rromilor, nici celorlalte persoane care au nevoie de acest ajutor social, si e foarte sceptica in legatura cu revolutia economica propusa de echipa afirmatoare.

 

Contraargumentare 3

 

Accesul la educatia a fost foarte mult ajutat de catre statul roman. Avem, pe de o parte o multime de proiecte care faciliteaza accesul, exemplu proiectul Copiii romi se pregatesc pentru gradinita! “ [5], in care au participat 860 de copii si 758 de parinti, avem locurile pentru rromi, care, impreuna cu alte proiecte, reusesc sa aduca interes fata de educatie [6], deci nu intelegem din nou la ce se refera echipa afirmatoare prin supozitiile ca masurile nu au adus un rezultat pozitiv.

Cat despre consiliere, exista proiectul PHARE: mediatorii scolari [2] – a caror datorie este de a vorbi cu parintii si de a ii convinge despre necesitatea educarii – si nu asteptand comozi intr-un birou, ci mergand la casele lor si stand de vorba cu ei. Deci aceasta sursa necesara “principiului propagarii undelor sonore” exista, vom crede pe cuvant echipa afirmatoare ca acest principiu exista, si ne asigura faptul ca problemele se rezolva deja.

 

Discriminarea, desi exista in continuare, este in scadere. Faptul ca nu o vom putea elimina total vreodata este realitatea trista cu care trebuie sa ne conformam. Cat despre o argumentare mai ampla, nu este posibila datorita faptului ca echipa afirmatoare a depasit limita cu 366 de cuvinte, iar noi dorim sa ne restrangem la doar 666.

 

 

 

[1] http://www.radicalonline.info/2010/02/buletine-de-identitate-pentru-rromii-din-bujoreni.html

[2] http://www.edu.ro/index.php/articles/c478/

[3] http://www.sper.org.ro/

[4] http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_9476/Discriminarea-fata-de-romi-se-reduce-saracia-se-mentine.html

[5] http://www.savethechildren-tsunami-response.org/romania/resurse/buletine_2010/buletin_electronic_apr_10/acces_educatie_prescolara_copii_romi.html

[6] http://www.evenimentulmuscelean.ro/component/content/article/3920-copiii-de-rromi-care-merg-la-coal-obin-burse-suplimentare


A2 ()


N2 ()



Decizia:

bianca

Afirmatori:

-incercati sa nu depasiti in mod flagrant numarul de cuvinte recomandat (vezi documentele de la pagina “resurse”)

-faceti o introducere foarte lunga in care descrieti starea de fapt. Este bine ca prezentati un context cititorului, insa nu o faceti in detrimental argumentelor si incercati ca tot ce prezentati in aceasta introducere sa va serveasca ca baza pentru argumentarea de mai tarziu.

-referitor la argumentul 1- faptul ca ceva nu s-a schimbat de multa vreme nu este, in mod automat, un semnal ca ar trebui sa operam o schimbare acum. Nici daca folositi sintagma “magica”- “mentalitati oarecum comuniste” (ce inseamna aceasta sintagma, mai précis?), ideea de schimbare nu devine automat acceptata de cititor. Trebuie sa explicati clar de ce masurile actuale, chiar daca au fost gandite ieri sau acum 5, 10, 20 de ani sunt problematice si nu au potentialul de a remedia dificultatile curente.

-afirmati ca toate campaniile sunt superficiale, ineficiente, limitate la “simpla impartire de flyere”. Sunteti siguri ca afirmatia voastra este acoperita? Stiti, in mod clar, ca toate campaniile de pana acum s-au rezumat la impartirea de flyere? Ati cercetat rezultatele vreunei campanii de acest gen? Sunt toate campaniile realizate din bugetul statului? Si chiar daca ar fi, pe ce temei va bazati cand spuneti ca sunt prea costisitoare? Mai departe, sugerati ca aceste campanii ar trebui inlocuite cu …alte campanii, de data aceasta cu “grad ridicat de interactivitate”. A afirma doar ca va propuneti sa inlocuiti ceva ineficient (fara a demonstra acea ineficienta) cu ceva foarte interactiv si automat super eficient (fara a spune ce anume propuneti sa se intample, prin ce metode, cu ce fonduri, care public tinta e vizat) este, din pacate, neconvingator.

-incercati sa nu va contraziceti chiar in aceeasi fraza: pe de-o parte spuneti ca romii nu isi trimit copiii la scoala deoarece, in simplitatea lor, nu inteleg rostul acestei indeletniciri (atentie la exprimari precum “mentalitatea needucata”), pe de alta parte spuneti ca o stimulare treptata, o propagare a informatiei va reusi sa schimbe aceste mentalitati care inainte pareau de nezdruncinat. Si ce inseamna “stimulare financiara minora”? Sugerati ca parintii romi sa primeasca bani pentru a fi consiliati? Credeti ca un asemenea demers ar schimba mentalitatea lor privind educatia sau ar fi un mod simplu si rapid pentru unii parinti de a face un ban in plus, fara nici o intentie din partea acestora de a schimba viitorul copiilor lor?

Negatori:

  • Este bine ca atrageti atentia asupra contradictiilor/inconsistentei unor afirmatii. Este, totodata, binevenita prezenta dovezilor. Totusi, incercati sa oferiti surse mai “cu greutate” decat “Evenimentul Muscelean” .
  • Faptul ca echipa afirmatoare se limiteaza la a face simple afirmatii va usureaza munca- devine destul de la indemana sa semnalati carentele cazului afirmator si sa veniti cu cateva contraexemple. Desi cred ca, dat fiind modul in care a fost initiat debate-ul, o astfel de abordare v-ar pute aduce castig de cauza, va recomand sa mergeti mai departe decat atat, sa demonstrati mai degraba de ce pozitia negatoare este castigatoare, decat ca cea afirmatoare este una slaba. Concret, era util de subliniat de ce programele actuale de incurajare a educatiei (incepand cu gradinita si terminand cu studiile superioare) au un impact semnificativ prin aceea ca reusesc sa aduca schimbari de jos in sus in comunitatea roma, o data ce mentalitatea beneficiarilor, pregatirea, mediul de viata se vor schimba datorita educatiei.
  • Sugerati in ce fel aceste masuri (initiate de Salvati Copiii, si nu numai) pot avea success pe termen lung, si nu se bazeaza doar pe ecuatia stimul (masa calda, conditii placute pentru copii)-raspuns (parintii accepta, pentru o perioada scurta, sa isi dea copii la scoala). Eventual incercati sa aratati ca o data ce acesti copii/tineri prind gustul pentru scoala, ei au puterea sa isi modeleze proprii parinti, pentru ca altfel riscul este ca usoara imbunatatire a situatiei sa ia sfarsit o data cu programul (de altfel cei de la Salvati Copii afirma ca “Frecventarea regulata a acesteia va fi insa ingreunata de mai multi factori, printre care: situatia materiala precara a familiilor, lipsa de interes a parintilor si/sau nivelul scazut de educatie al acestora, lipsa de informare a parintilor, distanta mare din comunitate pana la gradinita si chiar marginalizarea romilor, inclusiv din partea unor cadre didactice”)


A1 -> puncte
Castiga echipa:

(negatori)


Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.