Meci: 'chrome banat ' vs 'Argumentum'

A1 (stroescu)

Pentru a intelege mai bine motiunea va oferim cateva definitii:

Mecanism =ansamblul elementelor care formeaz? un întreg, func?ionând ca un organism, sistem, mod de organizare

Incluziune=integrare

Comisia  Europeana  precizeaza faptul ca numarul rromilor se ridica pana la 2.500.000 persoane(1)

Majoritatea populatiei rrome se afla pe teritoriul Romaniei

In momentul de fata 80% din populatia rroma este analfabeta (2)

Romania a pierdut 9,5 milioane pentru ca nu a reusit sa implementeze Strategiei de Imbunatatire a Situatiei Romilor (3)

România a recunoscut c? romii sunt expu?i la diverse forme de discriminare (4)

Observant actuala stare de fapt ,echipa  afirmatoare  considera necesar ca mecanismele pentru incluziunea minoritatii rroma sa fie modificate sau chiar inlocuite, prisma prin care vede echipa mea motiuniunea este cea a efectelor.Consideram ca efectele produse de actulalele mecanisme , prezentate in starea de fapt cer schimbarea acestora

      Echipa afirmatoare doreste sa analizeze masuriile luate pentru incluziunea rromiilor in  domeniu educatiei si sa observe efectele acestora, deoarece echipa afirmatoare sustine faptul ca  in perioada cand copilul este la scoala asimileaza cea mai multa infomatie , cunoaste si intra in contact cu foarte multe persoane , el  construindu-si anumite idei despre lume si despre persoanele care il inconjoara . Ideiile si conceptele formate la aceasta varsta nu se mai pot schimba , sau se schimba foarte greu, asa cum iese elevul de pe bancile scolii asa va fii toata viata , daca acesta are anumite prejudecati  si discrmina anumite minoritati , aceasta deprindere il va influenta toata viata. Echipa afirmatoare sustine faptul ca in peroada in care elevul este intr-o forma de invatamant este cea mai importanta pentru incluziunea rromilor

      Mecanismele actuale de incluziune a minoritatii rrome in domeniule educatiei  este acordarea unor locuri speciale pentru  admiterea acestora in clasa a IX-a facandu-se separat de a celorlalti absolventi de gimnaziu. De exemplu, elevii de etnie rroma cei cu medii de 8 vor reusi sa intre la licee de marca (unde ultima medie de admitere este 9,50), ceea ce, in conditii normale de concurenta, cum se intampla in cazul celorlalti absolventi de gimnaziu, ar fi imposibil. (5)

Echipa afirmatoare sustine faptul ca acest mecanism de incluziune a minoritatii rrome nu este eficent si are efecte negative atat asupra minoritatii cat si asupra populatiei din care fac parte .

(6) Dintr-un numar de 7.483 de astfel de locuri s-au inregistrat insa 2.460 de inscrisi, dintre care doar 2.246 au fost admisi in 2009, observam o diferenta mare intre oferta si cerere ceea ce ne arata ca exista o problema la aceasta masura de incluziune a rromiilor in domeniu educativ. Problema neocuparii locuriilor speciale pentru rromi este accea ca ocuparea acestora duce la discriminarea atat a rromului in cauza cat si a eleviilor care nu au acces la aceste masuri de incluziune in domeniul educatiei.

Chiar daca locurile speciale sint urmarea masurilor afirmative menite sa incurajeze elevii rromi sa acceada la invatamint de calitate, ei prefera sa le evite pentru a nu fi si mai mult discriminati si a nu li se careea mai multe stereotipuri , cum ca nu ar fii cu aceleasi posibilitati intelectuale

Efectele negative care se resfrang asupra eleviilor care nu au acces la mecanisme de incluziune sunt accelea ca elevii de etnie rroma le ocupa locurile cu medii mai mici, de ecemplu la un liceu in care ultima medie de intrare este 9,50 ultimele doua locuri sunt pastrate pentru elevii rromi acestia putand sa intre si cu 8,50 , dar un elev care nu este de etnie rroma chiar daca are media 9,40 nu poate intra . Aici intra in discutie discriminarea pozitiva a rromilor ii afecteaza pe cei care nu au parte la aceasta.

Echipa afirmatoare vazand efectele acestui mecanism sustine ca el nu este justificat si ca trebuie inlocuit.

Echipa mea propune stimularea participarii la invatamant a eleviilor de etnie rroma prin acordarea unei burse in functie  de merit , aceasta marindu-se o data cu cresterea rezultatelor la invatatura ale rromilor, banii pentru bursele rromilor luanduse de la UE din fondul pentru integrarea minoritatiilor.

Echipa afirmatoare propune eliminarea locuriilor speciale pentru rromi deoarece au efecte negative si sustine crearea unui cadru legislativ pentru amendarea persoanelor care nu participa la educatia scolarizata obligatorie cu zece clase . Amenziile crescand in asa fel incat cei de etnie rroma sa nu isi poata parmite platirea acestora, iar daca in cazul in care nu se platesc amenziile se va intenta un proces penal.

Prin analiza starii de fapt si prin observarea actualului mecanism pentru incluziunea rromiilor v-am demonstrat  ca actualele mecanisme trebuie modificate fiind ineficente ele aducand efecte negative , iar solutia adusa de catre echipa mea schimba starea de fapt si aduce doar efecte pozitive

Dovezi:

1: http://www.romanicriss.org/Brosura.pdf 

2: http://www.gandul.info/scoala/80-dintre-tinerii-rromi-sunt-analfabeti-2584232

3: http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/dosar/dezbatere-rl-tiganii-romaniei-ai-nostri-ai-europei-nici-macar-ai-lor-144298.html

4: http://www.realitatea.net/tiganca-imputita--un-exemplu-pentru-discriminarea-romilor-in-romania--potrivit-amnesty_526042.html

5: http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/ultima-zi-de-inscriere-pentru-admiterea-la-liceu-a-elevilor-romi-157124.html#bannerRetras

6: http://www.divers.ro/accent_ro?func=viewSubmission&sid=10323&wid=37454

 


 


N1 (Dragomir Elena Daniela )

Discurs negator 1

In numele echipei Argumentum, discursul nostru se va axa in primul rand pe combaterea argumentarii echipei afirmatoare dupa care va incerca sa emita cateva argumente proprii.

Daca datele din sursele propuse sunt denaturate in sensul ca nu 80% dintre rromi sunt analfabeti ci 80% din tinerii rromi sunt analfabeti, discursul echipei afirmatoare, desi ofera definitii ample ale conceptelor puse in discutie, analizeaza o problema minora si deosebit de restransa in raport cu contextul, oferind in acelasi timp solutii care contrazic logica pe care echipa afirmatoare insasi o sustine.

Masura analizata de echipa afirmatoare, adoptarea politicii de descriminare pozitiva pentru locurile speciale pentru copii rromi la licee, este argumentata din perspectiva efectelor, respectiv este invocata tautologia „Aici intra in discutie discriminarea pozitiva a rromilor ii afecteaza pe cei care nu au parte la aceasta”. In acelasi timp este invocata discriminarea copiilor rromi care sunt admisi pe locurile speciale :„ei prefera sa le evite pentru a nu fi si mai mult discriminati si a nu li se careea mai multe stereotipuri , cum ca nu ar fii cu aceleasi posibilitati intelectuale” iar solutia care este propusa se infatiseaza sub forma unor burse. Deoarece solutia burselor de merit oferite elevilor rromi nu este indeajuns de explicita, astfel ca echipa negatoare nu stie la cat va ajunge cuantumul fiecarei burse raportat la salariul minim pe economie, de exemplu, sau cine se va ocupa de implementarea acestei masuri, mai mult, nu se demonstreaza cum primirea acestei burse nu va afecta la randul ei copii rromi prin discriminare pe considerente materiale.

In legatura cu solutia amenzilor pentru persoanele (neidentificate) responsabile de educatia copiilor rromi in institutiile de stat, aceasta masura este considerata de echipa negatoare drept nepotrivita. Daca consideram minoritatea rroma o cultura diferita, in cadrul careia obiceiurile precum casatoria la  varsta adolescentei si nasterea la aceasta varsta sunt strans legate de cultura amintita, amenzile nu vor fi decat o masura restrictiva, o persoana care va abandona studiile nu le va relua tocmai din cauza amenzilor pe care nu le va putea plati. Gasim ca acasta masura este una deosebit de nepotrivita in conditiile actuale, o exagerare care nu ar reusi decat sa induca minoritatea rroma in delincventa.

Pierderile Romaniei in ceea ce priveste fondurile europene nu se rezuma doar la minoritatea rroma, acestea datorandu-se unui viciu de sistem care nu poate fi indreptat prin masuri la nivel de minoritate rroma ci la nivel administrativ. Nevoia de resursa unama specializata este promovata tocmai prin discriminarea pozitiva la nivel de invatatmant mediu si superior, urmarindu-se formarea de specialisti care sa cunoasca problemele minoritatii rrome.

Proiecte precum „Citeste cu mine”, campionate de fotbal in licee pentru promovarea antidiscriminarii, proiecte ale organzatiilor non-guvernametale sunt exemple relevante care indica faptul ca strategia actuala nu trebuie schimbata, ci trebuie incurajata sa ofere rezultate. Deoarece o strategie nu se schimba nici macar dupa 15 ani, deoarece prin definitie trebuie sa ofere stabilitate si este gandita astfel incat sa dea rezultate in timp.

 


A2 ()

In primul rand as vrea sa ne cerem scuze pentru dovada cu rromi , din lipsa de neatentie s-a uitat sa se precizeze ca dovada se refera la tinerii rromi, dar pentru a impiedica anumite greseli sau neintelegeri  v-am pus-o la dispozitie.

Echipa afirlmatoare nu intelege in primul rand daca echipa negatoare accepta sau nu restrangerea , ei sustinand ca problema identificata este  minora si deosebit de restransa in raport cu contextul. Din punctul nostru de vedere restrangerea ramane valabila deoarece echipa negatoare nu ne-a explicat ce intelege prin faptul ca problema este restransa si nici cum rezolvarea acesteia nu rezolva problema mecanismelor de incluziune a rromiilor . Echipa afirlatoare sustine in continuare faptul ca rezolvarea acestor mecanisme rezolva problema incluziinii rromiilor.

Va informam faptul ca :

 TAUTOLOGÍEtautologii, s.f. 1. Greșeală de limbă care constă în repetarea inutilă a aceleiași idei, formulată cu alte cuvinte

Efectele identificate de catre echipa mea nu sunt tautologice Pentru ca atunci cand unora le dai si altora nu, e clar ca aia care nu primesc sunt afectati.Asa cum am explicat efectele sunt de ambele parti atat de partea minoritati rrome cat si de partea celor care nu  beneficeaza de aceste mecanisme.Asa cum am explicat banii pentru burse se vor acorda de la UE , iar pentru implementarea masurii  este evident c a ne trebuie un cadru legislativ , de acestea ocupandu- se ministerul educatiei deoarece este un proiect pentru educatie  . Oricare ar fii cuantumul bursei  (bursa=alocatie baneasca lunar) aceasta ii va motiva sa paticipe la educatia scolarizata, deoarece pornim de la premisa ca minoritatea rroma este una cu probleme financiare , iar elevii din familiile cu dificultati financiare sunt de cele mai multe ori elevi care au dorinta de a invata (1). Acumuland bursele actuale pentru elevi plus bursele speciale pentru minoritati , rromi vor fii si mai motivati sa participe si sa invete. Echipa negatoare ne-a ridicat o supozitie, nebazata pe dovezi , cum ca elevii cu burse ar putea fii discriminati. Ceea ce doreste echipa mea sa sublinieze este faptul ca asa cum elevii care primesc actualele burse sunt priviti ca niste modele asa vor fii priviti si elevii rromi .

Atata timp cat aceasta minoritate este una cu dificultati financiare , consideram faptul ca amenziile ii vor motiva sa isi trimita copiii la scoala deoarece asa cum afirma si echipa negatoare nu le pot platii, in cazul in acre acestea nu sunt platite acestora li se vor deschide un proces penal , ceea ce nu ne a fost contraargumentat si consideram ca ii vor motiva sa participe la educatia scolarizata

Dinou ne confruntam cu o supozitie a echipei negatoare aceasta find ridicata la banii pierduti de catre Romania pentru integrarea rromiilor. Ceea ce nu ne demonstreaza echipa negatoare este faptul ca problema a fost una de sistem , din punctul nostru de vedere este clar ca problema este neintegrarea nu sistemul atministrativ . Deci prin mecanismele echipei afirmatoare rezolvam si aceasta problema.

Intr-un final echipa negatoare ne deruteaza si mai  tare  ei nefiind concisi daca sustin ca actualele masuri ar trebui modificate si planul adus ne noi nu este bun sau daca atualele masuri nu trebuie schimbate ci doar lasate sa evolueze, aici aparand o schimbare a liniei de contraargumentare.La masuriile aduse de echipa negatoare , echipa mea sustine faptul ca asa cum pana acum acele masuri nu au dat rezultate(echipa ngatoare nedemonstrandune asta) asa nu vor ad nici in continuare si de acceea trebuie schimbate asa cum affirma in prima parte a discursului cum ca actualele masuri ar trebui modificate 
 
 
 

1:         http://www.calificativ.ro/ELEVI_DIN_FAMILII_CU_DIFICULTATI_FINANCIARE-a13115.html 

 


N2 (Ilinca Toderean)

In acest discurs vom relua ideile expuse in discursul anterior intr-o noua ordine, sperand ca vor fi mai bine intelese de afirmatori.

Intr-adevar,  personalitatea unui om si conceptiile sale se formeaza in mare masura in timpul scolii, iar daca la o varsta frageda  nu invata sa nu mai discrimineze, sunt sanse mari sa discrimineze ca adult.

Insa a confunda acest lucru cu necesitatea de a lua masuri exclusiv in educatie inseamna sa ignoram realitatea: probleme masive de discriminare exista si in afara sistemului educational, de exemplu pe piata muncii (o interventie in scoala nu ii va ajuta cu nimic pe bietii parinti rromi care isi cauta de lucru), iar o parte esentiala din socializarea copiilor de varsta scolara se produce in familie, de unde vine iar problema educarii adultilor. Apoi, desigur, mecanismele utilizate pt incluziunea rromilor se desfasoara intr-o masura covarsitoare in afara scolii, in cadrul proiectelor diverselor ONG, facand restrangerea afirmatorilor cu atat mai irelevanta. In aceste conditii nu putem accepta restrangerea afirmatoare.

Dupa cum am remarcat in discursul Negator1, argumentul afirmator principal se bazeaza pe o tautologie (adica o „Expresie care în cadrul unui sistem formal adevărată în orice interpretare”): oricum am lua-o, este evident ca discriminarea pozitiva ii va afecta si pe cei care sunt vizati, si pe cei care nu sunt vizati. Acesta este insusi scopul ei. Insa faptul ca discriminarea pozitiva a rromilor este rea deoarece provoaca invidie din partea colegilor cu medii mai mari este o simpla presupunere. Acordarea de locuri speciale pentru rromi este un mod excelent de a reduce segregarea in scoli si de a oferi acces la educatie pentru o minoritate care altfel cu greu l-ar putea obtine.

Un al doilea argument afirmator este ca desi exista multe locuri, doar 1/3 din acestea au fost  ocupate. Aici trebuie sa facem diferenta dintre o masura proasta si una prost aplicata. Motivul pentru care doar 1/3 din locuri au fost ocupate este lipsa de informare a populatiei rrome, lucru cauzat de o problema administrativa a institutiilor indatorate sa publice astfel de informatii. Rezolvand problema informarii, vom avea un numar mai mare de aplicanti, deci si un procentaj mai bun de ocupare.

O prima solutie afirmatoare este „stimularea participarii la invatamant prin burse de merit”. Daca ne-am lua dupa logica initiala a echipei conform careia un rrom care are beneficii suplimentare doar pt ca este rrom va fi invidiat, discriminat, atunci bursele de merit ar trebui sa aiba un efect cel putin la fel de grav asupra integrarii pe cat il au locurile suplimentare. In acelasi timp,  afirmatorii sustin ca locurile pt rromi ar trebui eliminate. La performantele actuale ale rromilor, acestia vor ajunge sa nu mai aiba locuri decat in cele mai slab cotate scoli, deci cu atat mai putine sanse sa se integreze pe viitor in piata muncii.  Sustinem deci ca locurile ar trebui pastrate, si mai mult, ar trebui ca rromii sa beneficieze de bursele obisnuite de care beneficiaza toti elevii de varsta lor, pe principiul ca „acolo unde nu este o problema, nu trebuie sa reparam nimic”. Singura imbunatatire dezirabila in acest domeniu este cresterea vizibilitatii programului cu ajutorul institutiilor abilitate.

Ultima masura afirmatoare este „amendarea persoanelor care nu participa la educatia de 10 clase. In realitate,  amendarea parintilor care nu isi trimit copiii in invatamantul obligatoriu exista deja de multi ani prin lege(art.341 Legea Educatiei Nationale(1)), si ca inclusiv noua lege a educatiei prevede acest lucru.(2) Eficienta acestei masuri? Parintii saraci nu isi permit nici sa isi trimita copiii la scoala, nici sa plateasca amenda,  sunt judecati (intr-un proces civil - transformarea lui in "penal" nu are nicio relevanta) si trimisi la inchisoare. Copiii raman fara parinti, mai saraci, cu sanse mai mici de a-si gasi un drum in viata, mai predispusi spre delicventa si discriminare.

Masurile propuse de afirmatori sunt  pe de o parte ilogice (inlocuirea unei presupuse cauze a discriminarii cu alta), pe de alta parte irelevante (ele exista deja la nivelul intregii populatii -deci nu se adreseaza in mod specific populatiei rroma - si si-au dovedit ineficienta). Problemele existente momentan in inegrarea rromilor sunt produse de ineficienta administrarii unor proiecte bine gandite, inspirate din bunele practici ale altor tari. „Contraargumentul” afirmatorilor este "problema e neintegrarea, nu sistemul atministrativ", ceea ce dovedeste o alta neintelegere: problema este neintegrarea, insa cauzele rezida in sistemul administrativ.

In concluzie,  solutiile afirmatorilor  sunt si ineficiente, sicontraproductive, singura modalitate pentru incurajarea integrareii rromilor fiind eficientizarea administrarii fondurilor la nivel institutional.  

 

(1)http://www.gov.ro/upload/articles/106509/legea-educatiei-nationale.pdf

(2)http://www.antena3.ro/stiri/romania/parintii-care-nu-isi-trimit-copiii-la-scoala-pot-fi-amendati-cu-pana-la-cinci-salarii-medii-pe-economie_98667.html




Decizia:

Anca Pascu

Feedbackul va fi compus din trei parti: feedback individual pe discursuri, feedback per ansamblu la nivelul echipelor si punctaje vorbitori/ totaluri  echipe. 

Feedback individual

A1 incepe prin a defini termenii, lucru util intr-o asemenea dezbatere.  Remarc complexitatea definitiei termenului “mecanism”, insa apoi vii cu urmatoarea strategie: efectele mecanismelor nu sunt satisfacatoare, deci schimbam mecanismele. Daca ai definit mecanismul ca pe ceva atat de complex, ai putea anticipa pozitia echipei negatoare, (care va fi intr-un final aceea ca putem schimba si modul de implementare a mecanismelor, nu neaparat mecanismele in sine pentru a obtine rezultate.)

A1 restrange discutia la educatie, argumentand cu varsta relevanta pentru a face schimbari, particularizand mai departe la admiterea in clasa a IXa. Se explica faptul ca nu exista suficienta “cerere” pentru scoala din partea rromilor deoarece lor le este teama sa nu fie discriminati. Nu se argumenteaza de ce aceasta ar fi singura sau cea mai importanta cauza.

A1 vine apoi cu solutia burselor de merit si a amenzilor. Trebuie date mai multe detalii privind aplicarea si eficienta acestora. Trebuie anticipate probleme de genul: cum rezolva o bursa data  catorva rromi eminenti la invatatura problemele intregii comunitati? Vor aspira ei toti spre acest model? Amenzile vor afecta mai ales parintii – cum este acest aspect in concordant cu dorinta de a schimba lucrurile incepand cu categoria de varsta cea mai maleabila, adica tinerii?

Pe scurt: strategie insuficient analizata si explicata, gauri in argumentare, restrangere periculos de ingusta, dar foarte curajoasa si care ar putea genera un debate de calitate. Probleme de exprimare/ typing, care vrand-nevrand afecteaza calitatea discursului.

N1 remarca de la inceput ingustimea restrangerii echipei afirmatoare si strategia lor bazata pe efectele nesatisfacatoare ale actualei politici.  Referitor la ultimul aspect, se remarca ca ar fi vorba despre o tautologie, se dau citate din discursul A1, insa nu se ataca direct aceasta strategie. Nu ajunge sa spui ce a spus antevorbitorul, trebuie sa si explici de ce nu este correct. De ce este afirmatia respectiva o tautologie si care ar fi implicatiile ei? Insuficient explicat.

N1 ataca apoi solutia burselor, spunand ca nu s-au dat destule detalii privin implementarea, si aratand ca si aceasta solutie ar putea duce la discriminare. Insa aici se face o generalizare superficiala, deoarece nu se analizeaza cazul particular al burselor DE MERIT care este diferit de cazul discriminarii pozitive al intrarii la liceu cu note mai mici doar pentru ca esti rrom.  Se ataca si solutia amenzilor, pe de o parte eficient deoarece se arata cum acestea duc si mai mult spre delincventa, dar pe de alta parte ineficient datorita liniei de argumentare bazate pe cultura. Acest argument este foarte des invocat in asemenea dezbateri, dar “tine” doar daca este foarte bine explicat profilul cultural despre care vorbim si relevanta acestuia pentru discutie. Faptul ca cineva se casatoreste devreme nu inseamna automat ca nu trebuie sa i se aplice amenzi sau alte forme restrictive de disciplinare. Nu s-a explicat veriga care leaga cele doua aspecte.

Se trece apoi la argumentul nevoii de reurse umane specializate, aspect relevant, dar mai mult pentru  prima parte a discutiei, aceea legata de discriminarea pozitiva.  Putea fi plasat mai la inceputul discursului pentru un impact mai bun.

Tot in sensul deciziei de a ordona ideile, remarc faptul ca finalul discursului, faptul ca strategia nu trebuie schimbata ci doar incurajata sa dea roade, si-ar fi atins scopul mai bine ca introducere, ca rol de ordonare a directiei de argumentare a negatorilor. Dar chiar si asa, afirmatia ca strategia trebuie incurajata sa dea roade de acum incolo este doar o afirmatie: de ce ar da roade de acum? Ce element esential ar face-o sa aiba rezultate pe viitor?

E nevoie de o mai buna structurare si ordonare a argumentelor, precum si de o mai profunda analiza a mecanismelor dupa care acestea functioneaza.

A2 repara gresala cu dovada referitoare la tinerii rromi, si remarca insuficienta contraargumentare de catre negatori a restrangerii.

Reconstruieste solutia propusa privind bursele, referitor la amenzi afirma doar ca acestea vor MOTIVA parintii sa trimita copii la scoala. Ar merita analizat mai in profunzime ce inseamna a motiva pe cineva /extrinsec/ intrinsec sa faca ceva si cu ce rezultate.

Se aduce in discutie apoi faptul ca problema este neintegrarea rromilor, nu sistemul administrativ. O afirmatie doar, deoarece nu se precizeaza de ce sistemul administrativ isi face treaba, cum etc.

Remarc tendinta lui A2 de a face afirmatii mai degraba decat a aduce argumente: “asa cum pana acum acele masuri nu au dat rezultate, asa nu vor da nici in continuare’ – dar faptul ca o masura nu da rezultate se poate datora unei  multitudini de motive, nu doar aceluia ca masura nu e OK: de exemplu, poate nu e implementata bine sau momentul/ locul etc e gresit.

N2 arata din nou de ce restrangerea afirmatorilor e inacceptabila pentru negatori.

Insista pe diferenta dintre masuri proaste si prost aplicate, nuantand discutia.

Ca si N1, generalizeaza incorect spunand ca daca beneficiile rromilor genereaza invidii, atunci si bursele vor avea acelasi efect; se uita faptul ca bursele sunt date in functie de merit, nu in functie de etnie. Din fericire pentru negatori, afirmatorii nu au remarcat acest punct slab present atat la N1 cat si la N2, chiar daca afirmatorii au afirmat ca bursele functioneaza diferit pentru ca incurajeaza urmarea modelelor.

N2 reia dezavantajele aplicarii amenzilor si apoi incheie discursul sumarizand problemele cazului afirmator.

Feedback general

Per ansmablu, e nevoie de o mai buna structurare a tuturor discursurilor. De asemenea, as fi vrut sa vad mai putin spatiu alocat “bataliilor” mici care nu neaparat ajuta la castigarea “razboiului” (ce este si ce nu este o tautologie).  De asemenea, desi nu am dat decizia deloc bazat pe acest criteriu, e important sa aveti un discurs aspectuos, fara greseli de limba/ scriere; si in viata reala ideile bune trebuie si prezentate intr-un ambalaj atractiv pentru a putea fi “vandute”.

Votul meu merge spre echipa negatoare, desi ambele echipe au avut probleme in argumentare. Marea problema a echipei afirmatoare a fost nejustificarea in adancime a restrangerii si simplificarea “nu merge mecanismul, deci schimbam mecanismul”. Echipa negatoare a privit problema putin mai nuantat. Problemele echipei negatoare au fost lipsa focusului in contraargumentare (de exemplu se respinge argumentul burselor, dar nu pentru motivele cele mai intemeiate, vezi mai sus) si strategia care a devenit mai pregnanta mai mult inspre sfarsit, in discursul lui N2, si ar fi trebuit sa fie mai clar expusa de la inceput.

 

Punctaje vorbitori/ totaluri  echipe 

Afirmator 1:

a) CON TINUT: 11

b) STRATEGIE: 7

c) STIL: 3

total: 20 

Afirmator 2:

a) CON TINUT: 10

b) STRATEGIE: 6

c) STIL: 3

total: 19 

total echipa: 39 

Negator 1:

a) CONTINUT: 11

b) STRATEGIE: 7

c) STIL: 3

total: 21 

Negator 2:

a) CON TINUT: 12

b) STRATEGIE: 9

c) STIL: 4

total: 23

total echipa: 44 

Anca Pascu

UBB

A1 -> 20 puncte
N1 -> 21 puncte
A2 -> 19 puncte
N2 -> 23 puncte
Castiga echipa:

Argumentum (negatori)


Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.