Meci: 'ba DA ba NU' vs 'cavaleria '

A1 ()

Caz afirmator: noile media dau mai multa putere cetatenilor intr-o democratie 

Definitie new media: instrumentele online care a) in mod teoretic, se adreseaza unui nr infinit de receptori si b) permite o participare egala a emitatorilor si receptorilor la fluxul de informatii. Internet in sens larg, retele sociale, twitter, alte formule de comunicare in sens particular.

Tinand cont de formularea motiunii, vom discuta despre rolul noilor media in tari care sunt deja democratice (deci nu ne vom referi la regimuri autoritare in care oamenii se folosesc in mod eficient sau nu de noile media pentru a face pasi spre democratie, ex Iran, China sau Rep Moldova)

Perspectiva din care privim pozitia afirmatoare sunt „sanse mai mari acordate cetatenilor pentru o mai buna implicare”

Prin acest criteriu sustinem faptul ca new media creeaza un mai mare potential democratic, prin faptul ca oamenii au niste instrumente usor de accesat prin care pot schimba informatii. Evident, nu mereu acest potential se si materializeaza, insa credem ca daca cream premisele necesare pentru ca oamenii sa se poata implica in dezbateri (virtuale), in schimb de informatii de orice natura, in actiuni de protest/revolta, in gesturi de solidaritate este mai probabil ca unii oameni sa aiba un rol activ intr-o democratie si, prin aceasta, sa aiba mai multa „putere”. 

Argumentul nostru prim unu este: Indivizii devin furnizori de stiri/informatii pretioase

In cazul atentatelor de la Londra (2005), razboiului din Iraq, uraganului Katrina, tzunami-ul din Asia (1), noile media au dovedit că pot fi surse alternative de stiri, oferind cu mare rapiditate informatii corecte. In cadrul atentatului terorist de la Londra, mass media traditionale precum BBC News au preluat informatii  (despre zonele afectate, declaratii ale martorilor, fotografii) postate de sute de persoane. Aceste fapte dovedesc ca oamenii ajung atat mai aproape de informatia reala, cat si faptul ca ei contribuie la distribuirea acesteia catre grupuri mari de oameni.

Argumentul nostru numarul doi este: Indivizii au mai multe parghii de control.

Persoanele private dobandesc prin intermediul noilor media parghii de control asupra unor autoritati/companii/institutii, asupra carora inainte nu prea aveau vreo influenta. In conditiile unei accesibilitati tot mai mari a internatului in statele democratice, orice cetatean nemultumit de serviciile unei firme/unui restaurant/furnizor, de relatia cu o institutie a statului, de o anumita stare de fapt poate semnala aceasta neregul. Prin „coagularea” mai multor indivizi care impartasesc aceeasi viziune, lucrurile se pot regla/imbunatati. Un exemplu ar fi cazul companiei Dell, care si-a schimbat strategia de comunicare cu clientii si s-a responsabilizat in fata acestora dupa scandalul izbucnit in blogosfera referitor la companie, in urma unei postari a unui client Dell nemultumit. Insfera politica, exemplul senatorului  Trent Lott (2002), criticat in blogosfera pentru lauda adresata lui Strom Thurmond, un candidat care promova tacit segregarea rasiala. Interviuri inregistrate si documente documente descoperite si postate de bloggeri au facut ca senatorul sa is idea demisia (2). Si in cazul unor informatii false despre presedintele Bush, difuzate pe CBS, cetatenii au avut la dispozitie instrumentele de tip new media pentru a trage la raspundere postul de televiziune si a pune presiune pe aceasta institutie sa isi asume vina (3)

Argumentul nostru numarul trei este ca noile media creaza premise pentru mai multa participare politica

Noile media suscita interesul pentru politica unor categorii de public tanar neinteresat de politica/politici in context traditional. Faptul ca se simte in largul lui in acest spatiu da sanse unei comunicari inclusiv in domeniul politic/civic.

In final, prin toate aceste argumente, credem ca noile media dau sanse mai mari unei persoane sa se manifeste intr-o forma mai puternica/activa in calitate de cetatean implicat in procesele unei democratii functionale. 

  1. http://www.artsjournal.com/aboutlastnight/archives20050828.shtml#102347
  2. www.talkingpoints.memo.com
  3. Dorina Gutu, New media, editura Tritonic, Bucuresti, 2007

 


N1 (Raef Ivona Arina)

Deoarece conceptul de new media a fost definit satisfăcător şi de către afirmatori, ne permitem doar o nuanţare a acestuia, adăugând că noile media “sunt mijloacele de comunicare care se bazează pe canale digitale şi implică forme inovatoare de interacţiune dintre oameni şi tehnologie”. (1)

Democraţia este un regim politic caracterizat prin lipsa puterii personale şi axat pe principiul că nimeni nu poate să se proclame conducător şi să deţină puterea, un sistem politic în care poporul exercită suficient control pentru a fi capabil să schimbe conducători, dar nu suficient de capabil pentru a se autoguverna.

Puterea ar fi realizarea propriei voinţe în ciuda rezistenţei întâmpinate sau, altfel spus, “A are putere asupra lui B în măsura în care îl poate determina pe B să facă ceva ce altfel B nu ar face”.(2)

Teza centrală a afirmatorilor este că noile media oferă cetăţenilor şanse mai mari de a se implica, însă nu a fost luată în calcul şi distincţia dintre implicarea online şi implicarea offline.(3) În timp ce online, utilizatorii pot fi mai predispuşi să aibă o atitudine activă şi să susţină o cauză, pentru că astfel îşi crează o personalitate social dezirabilă, în viaţa reală, sunt mari şanse ca aceştia să fie mai puţin dispuşi să să îşi asume consecinţele unui acţiunilor.Vulnerabilă este şi corelaţia dintre implicare şi putere, aceste două concepte nu sunt echivalente, implicarea nu duce în mod necesar la putere, iar activismul la impunerea deciziilor.

Primul argument al afirmatorilor vizează capacitatea indivizilor de a furniza informaţii, ceea ce în aparenţă este un aspect pozitiv. În esenţa însă, faptul că noile media sunt angrenate în procesul de afirmare identitara a persoanelor face să fie generat foarte mult conţinut, informaţia să fie în exces şi astfel să devină foarte dificil procesul de selecţie a informaţiei.(4) Cetăţeanul este bombardat cu o cantitate mare de informaţie si extrem de diversificată, nemaivorbind de faptul că principalele informaţii vehiculate prin intermediul new media, urmăresc mai mult senzaţionalul pentru a încerca să capteze atenţia cetăţeanului. Mai mult, exemplele oferite, precum cel al uraganului Karina, nu ilustrază decât capacitatea noilor media de a informa, nu aceea de a oferi putere cetăţenilor.

Cel de-al doilea argument susţine faptul că indivizii pot să influenţeze instituţii pe care înainte nu le puteau influenţa. Ceea ce pare să scape din vedere este faptul că şi înainte de noile media existau mecanisme de control şi reglare. Un cetăţean nemulţumit putea telefona pentru a-şi susţine cauza, putea trimite o reclamaţie scrisă, organiza o manifestaţie de protest sau susţine un discurs la radio. În plus, dacă noile media pot influenţa realitatea în sens pozitiv, acest lucru este valabil şi în sens invers: în SUA au existat cazuri în care judecătorii au condamnat bloggeri la amenzi sau la plata unor despăgubiri, o însoţitoare de zbor a fost concediată pentru că a publicat pe blog fotografii care o prezentau în uniforma companiei.(1)

În privinţa celui de-al treilea argument, studiile nu indică dacă noile media sunt mai eficiente în cazul schimbării comportamentului electoral. Mai mult, studiile tradiţionale atrag atenţia asupra principiului selectivităţii, potrivit căruia votanţii diferitelor partide preferă sursele de informaţie care le confirmă predispoziţiile şi le evită sau le ignoră pe cele care le-ar putea contrazice sau infirma.

Binecunoscut este şi cazul candidatului Howard Dean care s-a bucurat de popularitate în blogosferă, dar, în ciuda unor campanii online atractive nu a reuşit să strângă voturi, fapt ce ridică serioase semne de întrebare asupra lipsei de congruenţă între comportamentul online şi offine.(1)

Aşadar, evidenţiind punctele slabe ale argumentelor echipei afirmatoare, considerăm că noile media nu dau mai multă putere cetăţenilor.

Bibliografie:

  1. Dorina Gutu, New Media, Ed. Tritonic, Bucuresti, 2008.
  2. Nicolae Frigioiu, Introducere in Stiintele Politice, Editura Comunicare.ro, 2007.
  3. http://neteffect.foreignpolicy.com/posts/2009/04/24/why_promoting_democracy_via_the_internet_is_often_not_a_good_idea
  4. http://www.economist.com/surveys/displaystory.cfm?story_id=15557443
  5. http://www.economist.com/specialreports/displaystory.cfm?story_id=15557497

A2 (miruna)

Suntem de acord cu ideea conform careia intr-o democratie oamenii nu se pot autuguverna, insa pot alege conducatori (la nivel local, regional, national) care sa ii reprezinte. Cetatenii au, de asemenea, posibilitatea de a trage anumite semnale de alarma atunci cand conducatorii si institutiile publice nu le reprezinta interesele, cand vor, in calitate de societate civila, sa puna anumite probleme pe agenda publica, cand vor sa supuna dezbaterii anumite chestiuni de interes general, cand doresc sa fie solidari cu  o anumita cauza (umanitara,culturala etc). In acest context, orice instrument care ii ajuta sa se implice/sa se implice mai usor in anumite dezbateri si/sau in anumite activitati, reprezinta instrumente care le confera putere in exercitarea calitatii lor de cetateni. Astfel, cand spunem “mai multa putere”, ne referim la puterea pe care o au prin intermediul new media, in comparatie cu puterea pe care o detineau cetatenii inainte de emergenta si proliferarea new media.

Referitor la distinctia dintre implicarea online si cea ofline, nu intelegem de ce cetatenii nu isi asuma „consecintele actiunilor”. Daca dezbaterea s-a mutat in mediul online, daca sfera publica actuala se desfasoara (si) pe internet, asta nu iseamna ca cetatenii sunt iresponsabili in viata reala, ci ca au gasit un forum de discutie si dezbatere usor accesibil care „pregateste” o posibila implicare si in mediul offline.

Intr-adevar, intr-o societate tehnologizata, avem de-a face cu fluxuri de informatie mai abundente decat oricand. Insa informatia nu este haotica, „aruncata” pur si simplu, ci tot tehnolgia ne ajuta sa o ordonam. Google (si alte motoare de cautare), de exemplu, creeaza metainformatie (engl-metadata), prin structurarea si ierarhizarea informatiei de pe internet in functie numarul celor care au citit in prealabil respectivul articol/material. Instrumente din ce in ce mai eficiente (Copernic, research buzz ) ordoneaza informatia in functie de relevanta lor cu subiectul de interes al celui ce navigheaza pe internet. Informatie inseamna putere, sustinem noi, in timp ce negatorii numesc informatia „doar informatie”. Implicarea este si ea putere, contrar celor spuse de negatori, pentru ca atunci cand cetatenii se implica intr-o cauza pe care guvernul o neglijeaza, ei isi impun vointa si resursele in solutionarea respectivei cauze sau, cel putin, in punerea ei pe agenda publica.

Negatorii pretind ca noile media urmaresc „mai mult” senzationalul, din incercarea de a capta atentia. Credem ca tabloidizarea informatiei este o „hiba” a mediei in general, de care nu a scapat nici media traditionala (de fapt, mass media clasica recurge din ce in ce mai mult la senzational, pentru ca pierde teren pe piata informationala). Nu vrem sa pretindem ca new media este „curata”, insa din ce in ce mai multe informatii valide si insotite de dovezi sunt postate pe internet (vezi discursul afirmator 1), important este ca indivizii sa stie sa navigheze inteligent, lucru care face, de pe acum, parte din educatia oricarui tanar.

Negatorii spun ca si inainte cetatenii aveau posibilitatea de a influenta autoritati si institutii publice. Perfect adevarat, afirmatorii nici nu au pretins contrariul. Ceea ce spunem noi este ca noile media fac mai usor accesul la informatie, fac mai facila interactiunea la distanta (inclusiv prin imagine si sunet) si , poate cel mai important, fac posibila antrenarea/coagularea indivizilor care au aceleasi convingeri si motivatii, indiferent de distanta care ii desparte ( sustinerea unor cauze  -legate de catastrofe naturale, accidente tragice, incalcari ale drepturilor omului, evenimete politice-„Basescu nu e presedintele nostru”- a fost declaratia a mii de studenti romani, dupa alegeri)

Intr-adevar, studii privind comportamentul electoral (incepand de la Lazarsfeld, in People’s Choice pana la studii mai recente) indica faptul ca oamenii „absorb” selectiv informatii care se potrivesc personalitatii si convingerilor lor. Aceleasi studii arata ca „nehotaratii” amana de obicei deciziile lor si se simt presati pe de-o parte de informatiile din mass media (traditionala) si, pe de alta parte, de grupul lor de prieteni,familie, cunostinte,iar in cele mai multe dintre cazuri, influenta celor din cercul de apropiati este mai importanta decat o dezbatere televizata, bunaoara.  Prin prisma acestor fapte, ceea ce este foarte important de mentionat este ca in cazul noilor media informatia devina mult „umanizata”, convingerile politice se discuta pe bloguri, pe facebook, cauzele sunt sustinute ca „intre prieteni”, astfel incat dezbaterea „coboara” in randul oamenilor, si nu ramane un show regizat, la televizor/radio. Prin instrumentul dezbaterii, credem, oamenii devin mai puternici, isi probeaza convingerile, isi ascut simtul critic samd.

Acestea fiind spuse, reafirmam ca noile media construiesc un potential democratic care uneori se materializeaza, alteori nu, insa faptul ca el exista inseamna ca oamenii sunt "imputerniciti".

 


N2 (Rizescu Oana)

Considerăm că noile media nu oferă mai multă putere cetăţenilor pentru că nu reuşesc singure să impună subiecte pe agenda publică. Multe dintre subiectele tratate online sunt preluate şi de către media tradiţională ca surse de inspiraţie, într-adevăr, însă numai prin acţiunea cumulată a noilor media şi a media tradiţionale se poate impune un subiect pe agenda publică şi se poate crea presiune asupra actorilor politici. Nemulţumirea manifestată izolat şi nepreluată de alte canale de comunicare riscă să nu provoace nici o schimbare în societate şi prin urmare să nu ofere cetăţenilor putere, ci o “iluzie a puterii”, neproductivă. Contestarea online a numirii lui Traian Băsescu în funcţia de Preşedinte este un caz, furnizat chiar de către afirmatori, în care noile media nu au oferit cetăţenilor “mai multă putere”. Traian Băsescu a rămas în continuare preşedinte, iar vociferările online au rămas fără finalitate practică.

Reafirmăm că există o diferenţă esenţială între persoanele care se implică online şi care se implică offline. Cei din urmă susţin o cauză prin acţiuni palpabile (manifestări de protest) şi îşi asumă identitatea reală, fiind expuşi astfel unor acţiuni represive (acţiuni în judecată, sancţiuni financiare), pe când utilizatorii new media sunt protejaţi adesea de identitatea virtuală. Aproape oricine poate susţine online o lege, să se alăture unui grup pe Facebook, să scrie un blog şi să îşi construiască o identitate social dezirabilă. Însă foarte puţini sunt dispuşi să şi transpună în practică poziţia luată online şi de aceea considerăm pripit să afirmăm că mai multă implicare online se traduce în implicare offline şi în mai multă putere pentru cetăţeni.

Potrivit afirmatorilor noile media oferă modalităţi de ordonare a informaţiei prin existenţa unor motoare de căutare. Noi spunem că acest lucru reuşeşte doar să amelioreze situaţia sub raport cantitativ şi încă insuficient. Deşi putem căuta informaţie în funcţie de anumite cuvinte cheie, este cunoscut faptul că primele rezultate afişate sunt generate în funcţie de numărul vizitatorilor şi nu de relevanţa lor.

Însă noile media au angrenat modificări şi sub raport calitativ. Dacă înainte exista mai puţină informaţie, însă relativ obiectivă prin faptul că era fundamentată epistemologic, acum pe web există foarte multă informaţie subiectivizată şi nesusţinută prin studii sau cercetări. Chiar dacă informaţie ştiinţifică se găseşte şi pe web, pentru că oricine îşi poate da cu părerea, este foarte greu să filtrezi informaţia. În plus, acest lucru necesită foarte mult timp, pe  care  de multe ori nu-l avem la dispoziţie.

Referitor la tinerii a căror educaţie a fost influenţată de noile media, afirmăm că din cauza faptului că aceştia au intrat în contact cu new media la o vârstă fragedă, când personalitatea lor nu era încă bine formată, este mai probabil că ei să  nu se fi putut raporta critic la informaţia găsită, fiind astfel vulnerabili unor informaţii eronate şi alterate de “goana după senzaţional”. În plus, majoritatea populaţiei este alcătuită din persoane mature şi puţin familiarizate cu noile media, pentru care acestea nu numai ca nu oferă mai multă putere, dar crează şi probleme de utilizare tehnică.

Afirmatorii mai spun că noile media fac posibilă reducerea diferenţelor spaţiale şi temporale, acest lucru ducând la “coagularea indivizilor cu aceleaşi convingeri”. Noi spunem că dincolo de similarităţile de preocupări, există mult prea multe diferenţe între indivizi ca să putem vorbi de o coagulare a acestora. Deşi indivizii împart un spaţiu virtual în cadrul căruia pot schimba opinii, în afara acestuia, ei sunt mult prea izolaţi spaţial şi temporal pentru a se putea organiza într-o manifestare reală şi deci noile media se dovedesc încă o dată ineficiente în oferirea unei puteri mai mari.

În ultimul argument ni se spune că, deşi indivizii selectează doar informaţia care se pliază pe propriile convingeri, influenţa exercitată de prieteni şi de familie este mai mare. Tot conform afirmatorilor, dezbaterile prin new media sunt susţinute ca “între prieteni”, ceea ce, prin deducţie logică, ar însemna că influenţa new media este cel puţin egală cu cea exercitată de către prieteni, tocmai pentru că are loc “ca între prieteni”. Cum afirmaţia potrivit căreia prietenii au o influenţă mai mare decât noile media, este contrazisă chiar de către afirmatori în următorul paragraf, reafirmăm că, din cauza principiului selectivităţii, prin noile media individul nu urmăreşte să se convingă raţional prin participarea la dezbateri, ci, din contră, să-şi întărească convingerile.

Aşadar, pentru că noile media nu reuşesc să impună singure un subiect pe agenda publică, vehiculează informaţie multă şi inferioară din punct de vedere calitativ, implicarea online nu este şi implicare offline,  iar dezbaterile sunt filtrate potrivit convingerilor, considerăm că noile media nu oferă cetăţenilor mai multă putere într-o democraţie.

 

 



Decizia:

Radu Cotarcea

In aceasta runda am dat castig de cauza echipei afirmatoare. Avand in vedere perspectiva oferita de aceasta echipa, care privea aceasta dezbatere prin prisma sansei de implicare, principalele arii de discutii, din punctul meu de vedere, au fost legate de impact. Am ajuns sa pun meciul in balanta in functie de impactul oferit de ‘new media’, la nivelul numarului de persoane pe care ii influenteaza cat si modul in care ii afecteaza avand in vedere calitatea informatiilor cat si intrebarea ridicata – daca e vorba sau nu de o putere reala.

Afirmatorii au reusit, pana la sfarsitul dezbaterii, sa ma convinga de urmatoarele lucruri:

(1)    Noile media ofera oportunitatea altor grupuri sa aiba acces la informatii relevante – mai ales prin prisma atractivitatii fata de tineri.Un punct interesant a fost ridicat de negatori legat de dificultatiile tehnice intampinate de majoritate, insa acesta este un argument nou la care afirmatorii nu mai aveau cum sa raspunda.

(2)    In ciuda problemelor ridicate de negatori, echipa afirmatoare a reusit sa explice cum avalansa de informatii poate sa fie sistematizata si triata. Intr-adevar, principalul criteriu folosit de google nu  e relevanta informatiei, ci numarul de vizitatori, insa afirmatorii au aratat si alte metode de triere cat si faptul ca tinerii din ziua de azi sunt intocmai educati cum sa selecteze sursele.

(3)    In acelasi timp, tot referitor la calitatea informatiilor, afirmatorii au explicat cum acea cautare a senzationalului in media exista déjà, iar negatorii nu au reusit sa-mi dovedeasca ca ar fi cu ceva mai puternica in noile media.

(4)    O ultima intrebare era daca aceasta informatie reprezinta sau nu o reala putere in a influenta demersul democratic. La acest nivel consider ca tot echipa afirmatoare a punctat mai bine prin a sublinia ca internetul reprezinta la sfarsitul zilei un “forum de constientizare”. Afirmatia cum ca actiuni palpabile nu ar fi direct determinate de asta ramane doar atat-o afirmatie, careia oricum lipsea o explicatie. De ce aceste actiuni palpabile ar fi mai de impact in a influenta politica unei tari, mai ales prin prisma exemplului dat de afirmatori, in care un senator a trebuit sa demisioneze in urma acestui fel de presiuni venite din noile media?

Alte sfaturi generale:

(1)    In astfel de meciuri online, o structura clara e foarte importanta. Incercati sa raspundeti la argumente in ordinea stabilita de afirmatorul 1.

(2)    Tot de dragul structurii, incercati un ‘roadmap’ la inceputul discursului: eg: Vom arata ca X si Y si vom incheia cu Z. Daca reamintiti aceste puncte principale si in concluzie e cu atat mai bine (N2 a facut acest lucru cel mai bine)

(3)    Va rog mult sa va verificati discursul final de greseli de ortografie/gramatica

Feedback individual:

A1: 25 (13, 8, 4)

-          In general ai avut o structura foarte buna si foarte usor de urmarit.

-          As puncta insa un lucru la nivelul argumentelor voastre. Argumentul 1 si 2 sunt, practice, doua elemente ale aceluiasi argument (Arg 1 – ‘se imbunatateste fluxul de informatii’ reprezinta practic premisa Arg 2 – ‘se imbunatatesc parghiile de control)

-          O concluzie in care sa sumarizezi punctele voastre principale ar fi ajutat la nivelul stilului.

N1: 23 (12, 7, 4)

-          Aveti grija sa nu acceptati orice definitie prea usor. Cand o definitie a noii media sustine ca se adreseaza unui numar infinit de oameni va inchide multe linii de argumentare precum dificultatiile tehnice. Nu a contat asta in aceasta dezbatere caci echipa afirmatoare nu a folosit definitia ulterior, insa aveti grija ce acceptati in urmatoarele meciuri

-          “A are putere asupra lui B în măsura în care îl poate determina pe B să facă ceva ce altfel B nu ar face” – am apreciat aceasta idée, insa a lipsit legatura cu argumentele voastre, cu atat mai mult cu cat afirmatorii au prezentat exemplul lui Trent Lott, care dovedea tocmai acest rationamet

-          Din partea mea ai obtinut puncte in plus pentru resursele folosite (in mod evident, tu stii sa triezi informatiile de pe internet;) )

-          Ar fi foarte util daca ati aduce si material constructiv ca echipa negatoare (nu doar contra-argumente la ce au zis afirmatorii, ci si argumente proprii)

A2: 26 (13, 9, 4)

-          Din punctul meu de vedere ai avut cea mai puternica contra-argumentare din aceasta runda. Ai preluat punctual toate atacurile aduse si ai reconstruit cazul vostru cu succes.

-          Avand in vedere abundenta de puncte aduse, mai sus mentionatul roadmap si o concluzie in care sa tragic linia ar fi fost de folos.

-          Incearca in acelasi timp si sa aduci dovezi in plus cu care sa-ti dezvolti cazul propriu, nu sa te concentrezi strict pe reconstructie

N2: 21 (11, 5, 5)

-          Ai avut destul de multe idei interesante (precum dificultatiile tehnice intampinate de majoritate), insa acestea au fost aduse mult prea tarziu in dezbatere, nelasand loc echipei afirmatoare sa raspunda.

-          In acelasi timp, ai lasat in aer o idée promitatoare a colegului tau legata de eventualele efecte nocive asociate utilizarii acestor noi media

-          “în afara acestuia, ei sunt mult prea izolaÅ£i spaÅ£ial ÅŸi temporal pentru a se putea organiza într-o manifestare reală” -  mi-ar fi placut la acest punct sa aud de ce o manifestare virtuala nu poate schimba cu nimic status-quo-ul, mai ales considerand exemplele date inca de la afirmatorul 1

A1 -> 25 puncte
N1 -> 23 puncte
A2 -> 26 puncte
N2 -> 21 puncte
Castiga echipa:

cavaleria (afirmatori)


Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.