Meci: 'Pandora' vs 'faith'

A1 (arpinte mirela)

Motiune:’’Noile media dau mai multa putere cetatenilor intr-o democratie?’’

Afirmator-Arpinte Mirela

Evolutia tehnologiei presupune pe langa aparitia de noi gadget-uri si noi modalitati de comunicare mai rapide,presupune si eficientizarea si reducerea costurilor .Avand in vedere ca democratia are ca idee centrala conducerea statului de catre popor,noile media dau mai multa putere cetatenilor deaorece acestia pot fi la curent cu problemele statului.Pentru a putea sustine ideea principala a acestei argumentari este necesar a fi clarificate conceptele cheie: media, cetatean, democratie.

Noile media sunt totalitatea elementelor ce insumeaza produsele si serviciile care furnizeaza informatii folosind calculatorul si internetul ,inlocuindu-le pe cele traditionale-televizorul si ziarele). Noile media sunt raspunsul la evolutia firesca a democratiei, alinierea la anumite standarde internationale, aderarea la organizatii trans-atlantice care bineinteles presupune  schimbarea mentalitatii prin aplicarea regulilor noi..    

Cetateanul este acel locuitor al unui stat care se bucura de drepturi civile si are anumite obligatii fata de acel stat.unul dintre ele fiind exercitarea dreptului la vot, reusind in felul acesta sa isi exprime ideile si convingerile. Democratia reprezinta forma de organizare si de conducere a unei societati,in care poporul isi exercita puterea, definitia ei general acceptata fiind aceea de guvernare a poporului.

In majoritatea tarilor democratice noile media au  patruns si s-a incercat adaptarea lor la nevoile cetatenilor.Administratia publica,institutiile si organizatiile au facut situri menite sa fie in ajutorul cetatenilor.La nivel mondial se dezvolta si un nou concept-egovernment ce presupune reducerea barierelor administrative si birocratice in scopul apropierii de cetatean a problemelor pe care comunitatea le intampina.

Ideea centrala a cazului afirmator: valorificarea noilor canale de comunicare este importanta in scopul de a furniza cetatenilor posibilitati de a participa la conducerea statului.

In primul rand ,noile media cuprind un arsenal imens de informatii din care cetateanul isi alege informatile de interes. Un aspect relevant al acestor noi media il confera faptul ca informatiile vin din surse numeroase si alternative, individul din democratie isi formeaza propria parere despre un anumit subiect, putand exercita o oarecare influenta sau parere care poate corespunde sau nu opiniei majoritare asupra subiectului discutat. Întreaga mass medie cade de acord când un anumit subiect e mai important decât altele. Indiferent de informaţia primită, de sursele ei, de perspectiva în care e prezentată de către jurnalişti, fiecare din ei decide, conform standardelor universale, că o poveste e mai importantă decât alta.

In al doilea rand,prin intermediul noilor media cetatenilor le sunt facilitate exercitarea anumitor drepturi precum:accesul liber la informatii publice(stabilit de legea 544/2001)-libertatea de exprimare-pe siturile institutiilor,cetatenii nemultumiti isi pot exprima doleantele;dreptul cetateanului de initiativa legislativa-exista grupuri virtuale ce initial se strang in spatiul cibernetic,motivati de aceleasi idei,iar mai apoi se reunesc in scopul depunerii unui proiect de lege.

In concluzie,noile media au o importanta deosebita in medierea relatiilor dintre cetatean-stat,acestea dau mai multa putere cetateanului,prin urmare contribuie la buna organizare a unui stat.


N1 (Robert Sabotici)

Motto: „Când comunicaţia fără fir va fi aplicată pe scară largă, pământul va fi transformat într-un creier uriaş, capabil să răspundă în oricare colţ al său”, Nicolae Teslsa, descoperitorul câmpului electromagnetic şi al telecomunicaţiilor wireless.

 

Negator: Robert Sabotici.

 

Status quaestionis:

A studia efectul produs de aspectele evolutive ale distribuirii informaţiei nu înseamnă a observa procesul de obiectivizare a informaţiei, ci analiza riguroasă a modificărilor şi dezvoltărilor tehnice care tind să optimizeze practicile de manipulare. Voi contrazice discursul afirmator prin trei argumente: (a) argumentul tehnologic, care afirmă că în ciuda instrumentelor de distribuire folosite informaţia nu îşi modifiă conţinutul, (b) argumentul sociologic, conform căruia divizarea informaţiei îngreunează şi mai mult procesul de alegere/discernere al consumatorului şi (c) argumentul politic, care admite că totul este manipulare şi prelucrare de informaţie în era dominaţiei politicului.

1. Argumentul tehnologic:

Când vorbim despre democraţie în secolul al XXI-lea, cu greu ne mai putem întoarce la conceptul-clişeu atenian care o percepe iremediabil drept “puterea poporului”. Schimbarea de paradigmă de după al doilea război mondial o identifică mai degrabă cu subtila imponderabilă care menţine echilibrul fin dintre libertate şi egalitate, sau, altfel spus,  acceptarea diversităţii pe terenul echităţii de afirmare, în care factorul politic joacă rolul de mediator. Trecerea la alte sisteme de distribuire a informaţiei nu prespune decât o înlocuire tehnică a canalelor de furnizare a acesteia. Lăsând la o parte faptul că postura de consumator este una pasivă (democraţia prespunând implicare civică activă), a considera că înlocuirea unei conducte la bloc va schimba implicit şi calitatea apei este cel puţin o deducţie forţată. Stabilind “eficientizarea” şi “reducera costurilor” ca trăsături pozitive ale noilor media (dincolo de faptul că marile trusturi de presă ies şi mai în câştig intrând mai lesne în casele consumatorilor), afirmăm oarecum că gradul de manipulare ar scădea iar obiectivitatea informaţiei ar creşte. Un singur argument poate combate total această presupusă concluzie: noile media nu au fost smulse de voinţa populaţiei consumatoare, ci au stat la baza noilor strategii de marketing ale furnizorilor de informaţie prelucrată (adica a jurnaliştilor), acestia avand în vedere sporiea câştigurilor şi a gradului de manipulare.

Aşadar, afirmaţia conform căreia regulile noi vor duce la “schimbarea mentalităţilor” este o afirmaţie nesusţinută empiric. O dovadă o reprezintă modul în care România a perceput aderarea la UE, anume doar din perspectiva sterilă a respectării formale de norme şi directive, fără a reuşi în schimb să devină o societate prosperă, ca în Occident, ci doar una sui generis.

2. Argumentul sociologic:

Reducerea “barierelor administrative şi birocratice” pe care statele au început să le utilizeze nu au avut ca scop decât eficientizarea monitorizării şi a procesului de plată a impozitelor cetăţenilor către bugetele de stat. Pe de altă parte, “valorificarea noilor canale de comunicare cu scopul de a furniza cetăţenilor posibilităţi de a participa la conducerea statului” pune în problemă faptul că oamenii nu au imaginaţie socială (Ricke Mills), ei neputând gestiona lejer informaţiile multiple. Mecanismul de alegere sociala este de tip bipolar şi poate fi explicat de psihologia cognitivă în termeni de “bine-rău”, “da-nu”. Deci, cu cât am mai multe informaţii, cu atât aleg, asociez bipolar-comparativ mai greu. Astfel, vacarmul opiniilor confundat cu democraţia (Patapievici) va slăbi şi mai mult coeziunea socială de care societatea are nevoie atunci când operează civic. Trebuie reţinut că informaţia nu este niciodată dezinteresată! Iar multiplicarea surselor în vederea eliminării “perspectivelor oferite de către jurnalişti” nu va elimina deloc această din urmă problemă.

3. Argumentul politic:

În analizele de raiting, publicul consumă mai mult conflict politic decât informaţie obiectivă sau analiză ştiinţifică. Cu ale cuvinte, acesta prefără spiritul critic în detrimentul fluxului de informaţie neprelucrat. În schimb, frecventarea jurnaliştilor cu autoritate critică recunoscută, oferă o mai bună imagine de fond a realităţii, separată total de simpla alegere tip - random la care poate apela simplul “colecţionar” de ştiri care frecventează infinite surse de informare din noile media. Mai mult decât atât, acestea din urmă pot încuraja, datorită coalizării intentate de factorul politic, cenzurarea cartelizării surselor de informare, media mergând pe modeul teoriei elitelor al lui Paretto: 90% din piaţa de media să fie deţinută de 10 % din acţionari. Deci nu ai mai multă putere fiind cât mai “upgraded”, ci numai făcând apel la caracterul public şi oficial al informaţiilor primite.

În concluzie, putem afirma că manipularea şi formele de violenţă simbolică, pe care le utilizează în mod constant furnizorii de informaţie, au fost optimizate de noile media, procesul de diluare al coeziunii sociale şi al reacţiei publice fiind o consecinţă directă a “eficienţei” de care tehnologia secolului XXI se face responsabilă. Deci, conform predicţiilor lui Nicolae Tesla, pe care le-am prezentat anterior ca motto, autoritatea informaţiei va creşte cu cât consumatorii vor fi mai autist conectaţi la accesul ei, şi mai autarhic deconectaţi faţă de spiritul comunitar şi civic.

 


A2 ()


N2 ()



Decizia:

Emma Juravle


A1. Un discurs "cuminte", bazat mai mult pe deductii de bun simt decat pe lecturi si pe informatii mai de "adancime" din domeniu.
Cu exceptia exemplului referitor la initierea de propuneri legislative de catre cetatenii reuniti in 'grupuri virtuale", niciuna dintre referirile facute de A1 nu este relevanta pentru a sustine  realitatea participarii crescute a cetatenilor la treburile statului datorita noilor media. Da, informatia ajunge cu mai multa usurinta la popor, este mai accesibila, dar ce se intampla mai departe cu ea, in ce fel se ajunge la "guvernarea poporului", asta nu reiese din discursul A1. Vedem transformarea poporului intr-o galerie care vede mult mai clar si din mai multe surse ce se intampla in arena politica, dar nu vedem participarea in aceasta arena. Nici macar comentatul pe site-urile administratiei publice nu poate fi un argument cum ca am participa in acest fel la guvernare, ci, cel mult, ca suntem o galerie cu o voce mai usor de auzit, dar care nu poate schimba rezultatul meciului.
Per ansamblu, discursul porneste de la o premiza de bun simt, insa senzatia finala este de discurs neterminat: ceva lipseste, argumentul final care sa lege premiza ca suntem un public mai informat de concluzia ca in felul acesta participam la guvernare in calitate de actori principali.

N1. Doua plusuri mari: pentru structura (introducerea face un "executive summary" a ceea ce va urma, apoi argumentele sunt reluate, dezvoltate si rezumate intr-o concluzie finala ) si pentru documentare.
Un minus: desi discursul este elegant si doct, tocmai asta il facem cam greu de urmarit. Este acceptabil ca text scris, dar numai ca text scris. Daca ar fi fost un discurs rostit in fata unui auditoriu, ar fi fost greu de urmarit si greu de contra-argumentat, caci te pierde prin pretiozitate.  Ideile principale se pierd intre prea multe cuvinte-suport.
Totusi, N1 castiga clar, prin demonstrarea argumentata a lipsei de legatura intre cantitatea de informatie primita prin noile media si calitatea participarii la guvernare a poporului. N1 demonstreaza limpede ca publicul este doar o galerie cu milioane de puncte de vedere diferite, dar necoalizate si ineficiente ca rezultat, caci sunt "autiste" si raman doar la stadiul de puncte de vedere si nu ajung sa aiba efecte asupra guvernarii in sine.

Emma Juravle

A1 -> 21 puncte
N1 -> 24 puncte
A2 -> 21 puncte
N2 -> 24 puncte
Castiga echipa:

Pandora (negatori)


Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.