Meci: 'Shnuroc ' vs 'Mind Challenger'

A1 (Marius Gabreanu)

Noua media este tranziţia începând cu sfârşitul sec. XX a mediei tradiţionale (film, ziare, etc.) cǎtre o media digitalǎ, capabilǎ sǎ existe într-un mediu virtual (internet, jocuri pe calculator, retele sociale, bloguri etc.)

 

Vom restrânge abordarea şi vom susţine importanţa blogului şi a puterii de comunicare pe care acesta o conferǎ cetǎţeanului într-o societate democraticǎ în care accesul şi utilizarea internetului se realizeazǎ la nivelul majoritǎţii populaţiei. Totodatǎ, prin democraţie înţelegem dreptul cetǎţenilor la informare şi exprimare liberǎ.

 

Blogul (cuvânt derivat din “web log” = jurnal pe internet) este o publicaţie web accesibilǎ publicului larg, ce conţine articole periodice sau/şi cu actualizare neîntreruptǎ, ce au de obicei un caracter personal. Evoluţia spectaculoasǎ a Blogului, comparabilǎ cu cea a YouTube-ului, a reţelelor sociale şi a altor faţete ale fenomenului Web 2.0, a condus la apariţia termenului de Blogosferǎ, care reprezintǎ totalitatea blogurilor şi a autorilor de bloguri.

 

Ideea centralǎ a cazului afirmator: Blogul creşte puterea de comunicare a cetǎţenilor într-o democraţie Web 2.0.

 

Argumentul1: Blogul creşte impactul mesajului transmis de o persoanǎ (blogger) sau de o comunitate, datoritǎ tendinţei jurnaliştilor de a se documenta majoritar din mediul social online. Un sondaj naţional realizat de Universitatea George Washington1 relevǎ cum o majoritate covârşitoare de reporteri şi editori din presǎ depind de sursele social media în activitatea de cercetare/informare asupra unui subiect. Astfel, 89% dintre jurnaliştii americani se folosesc de bloguri pentru a descoperi  şi a se documenta asupra unui subiect de presǎ, iar 52% utilizeazǎ serviciile de microblogging oferite de Twitter. În condiţiile în care presa este consideratǎ a fi a 4-a putere în stat, iar majoritatea jurnaliştilor preiau informaţie din Blogosfera, atunci blogul devine un Generator de informaţie.

 

Argumentul 2: Blogul reprezintǎ suport virtual pentru consolidarea unei comunitǎţi online în care se pot gestiona informaţii şi interese comune. Interesul comun poate duce pânǎ la asocierea cetǎţenilor în proiecte cu interes social de importanţǎ majorǎ cum ar fi salvarea vieţilor omeneşti. Un exemplu este cel al bloggerului Dan Santimbreanu care în decembrie 2007 posteazǎ pe blogul sǎu² propriul caz: Este diagnosticat cu “Neurinom Acustic”, o boala ce apare la 1 din 130.000 de oameni. Dan îşi prezintǎ cauza în mediul online şi reuseşte sǎ uneascǎ mai multe persoane în jurul unui act umanitar reuşind sǎ strângǎ 33.000 euro necesari pentru operaţie. Ulterior blogul lui a devenit una dintre cele mai importante surse de informare pentru Neurinom Acustic, la discuţiile de pe acest forum participând un numǎr mare de foşti şi actuali bolnavi.

În final, putem spune cǎ blogul este mai mult decât un simplu spaţiu de socializare deoarece asociazǎ oamenii în jurul unei idei, unei persoane, în jurul unui conţinut specific.

 

Argumentul 3: Blogul îţi promoveazǎ imaginea personalǎ atât în societatea online cât şi în offline.

Existǎ concursuri cu premii³ care desemneazǎ cel mai bun blog al anului. Posesorul blogului câştigǎtor este ovaţionat la scenǎ deschisǎ, primind astfel recunoaşterea muncii sale, a identitǎţii sale ca Blogger de top. Apar termeni de comparaţie ca bun–slab, cel mai bun-cel mai slab şi astfel se naşte o concurenţǎ care duce la progres. Blogul poate fi o carte de vizitǎ care “te vinde” ca profesionist. Un exemplu în acest sens îl reprezintǎ blogul jurnalistului Cǎtǎlin Tolontan care obţine în 2008 titlul de “Cel mai bun blog”. Rezultatul unei astfel de expuneri face ca blogul sǎ devina atractiv ca şi canal de promovare pentru personalitǎţi ca Mircea Geoanǎ, care în 2009 acordǎ un interviu lui Cǎtǎlin Tolontan şi blogului sǎu. Oare câţi jurnalişti au ocazia la un interviu faţǎ în faţǎ cu Mircea Geoanǎ?

Devine astfel evident cǎ un blog conceput cu profesionalism te prezintǎ ca si profesionist.

     1.Social Media & Online Usage Study (2009), obţinut pe 9 2010 martie de pe http://us.cision.com/campaigns/2010_journalist_survey/sm_thank_you.asp

     2. Dan Santimbreanu (2010), obţinut pe 9 2010 martie de pe  http://dansantimbreanu.wordpress.com/  

     3. Roblogfest. Ediţia 2010 (2010), obţinut pe 9 2010 martie de pe                http://roblogfest.ro/Editia-2010


N1 (Rodica Timotin)

Susţinem, ca echipă negatoare, ca noile media servesc drept o unealtă, la fel ca oricare alt gen de media, și favorizează apariţia unor circumstanţe non-democratice.

Argumentul 1:

Media reprezintă la general o putere, însă doar în mâna celui care ştie să o folosească. De obicei, cele mai populare bloguri sunt ale celor care ştiu să le vândă, cele mai vizitate profiluri în reţele sociale sunt ale celor care ies din tipar, ş.a.m.d., ceea ce înseamnă că puterea o deţin pesroanele care pot manevra cu informaţiile.  Acest factor provoacă o condensare a puterii într-un cerc restrâns de indivizi, trăsătură definitorie a oligarhiei[1]. Astfel, chiar şi noile media, pot servi drept instrumente de manipulare a masei.

Argument 2:

Una din cele mai  importante trăsături ale mediului democratic este asigurarea securităţii cetăţenilor. Noile media sunt în majoritate cele expuse prin mediul internetului, care nu e deloc un mediu sigur, pentru că nu există organe de poliţie care să controleze şi să reglementeze acest domeniu. Multe sunt cazurile de furt de identitate, de resurse financiare, cele mai grave cazuri fiind de crime[2].  Astfel, noile media creează premisele unui mediu vulnerabil, încălcând dreptul la securitate al cetățenilor și contravenind normelor democratice.

In ceea ce priveste cazul echipei afirmatoare, nu suntem de acord cu ingustarea de la termenul de ”democraţie” (care presupune , in primul rand, domnia majoritatii), la “democratia web 2.0” (ce se refera la utilizatorii de internet, care reprezinta o minoritate de 25%[3])  - respectiv nu putem pune semnul egal între cele 2 noţiuni.

Argumentul 1:

În primul rând, aşa cum au menţionat înşişi afirmatorii blogurile “au de obicei un caracter personal”, ceea ce presupune că autorii acestora îşi expun propriile păreri, puncte de vedere prezentate dintr-un unghi subiectiv. Sunt puţine la număr blogurile care pot servi drept suport informaţional pentru jurnalişti sau oameni de rând, întrucât chiar si pe blogurile asa-zise obiective, nu toate cele expuse sunt veridice, idee cu care sunt de acord chiar si 85% din jurnalistii intervievaţi în sondajul prezentat de afirmatori[4]. Au fost numeroase cazuri, când ştirile dezvoltate din zvonuri preluate de pe bloguri au adus pagube semnificative cum ar fi pierderi financiare rezultate din speculaţii privind valoarea unor acţiuni de la Time Warner Inc., Yahoo! Inc., etc.[5] Mai mult decât atât, dovada conform căreia presa preferă blogurile ca sursă de informare este eronată, întrucât cei 89% din jurnaliştii intervievaşi au răspuns ca preferă blogurile răspunzând la întrebarea “Cât de des vizitezi următoarele tipuri de site-uri când faci o cercetare online pentru un subiectd e presă?”[6], ceea ce înseamă înclinaţia pentru bloguri versus alte surse online, dar nu şi tradiţionale. Respectiv, blogul nu reprezintă un generator de informaţii veridice.

Argumentul 2:

Echipa afirmatoare susţine că grupurile formate online prin intermediul blogurilor “asociază oamenii în jurul unei idei”. În acest caz este impoprtantă afinitatea de sens ce face diferenţa între democraţie şi democraţie Web 2.0. Faptul că nu toată lumea are acces la resurse de Internet îi face pe cei din urmă să fie de fapt separaţi de comunitatea online, neavând şanse egale (promovate într-o democraţie sănătoasă).  Astfel, ideea se rezumă la faptul că blogurile contribuie la formara unor grupuri de interese, care însă nu au o legatură bine-definită cu conceptul de democraţie. Exemplul expus reprezintă o excepţie, întrucât individul în cauză este un specialist PR, capabil să îşi promoveze cu succes interesele[7], mai ales că banii necesari au fost strânşi şi prin intermediul altor campanii decât cea de pe blog.

Argumentul 3:

Considerăm că argumentul nr 3 nu reprezintă în sine un argument, deoarece face referinţă la un numar foarte restrâns de persoane ( cele care cîştigă la concursuri de blogging). Nu putem afirma că dacă unul din 8000 de bloggeri (numarul estimat in România[8]) obţine titlul de “Cel mai bun blog” şi are şansa de a vorbi cu Mircea Geoană, atunci bloggerii au şansa de a se promova la scară largă şi de a demonstra acel profesionalism. Astfel, această oportunitate nu oferă putere tuturor cetăţenilor într-o democraţie, ci doar unui număr foarte mic de indivizi, ceea ce contravine normelor democratice (majoritate versus minoritate).

 

 

 

 


A2 (mihai silviu botezatu)

Ideea centralǎ negatoare susţine cǎ noile media faciliteazǎ apariţia fenomenelor non-democratice.  Echipa afirmatoare oferǎ o definiţie şi susţine cǎ non-democraţia denotǎ privarea libertǎţii individului în societate de a se exprima şi informa în condiţiile acceptate social si legislativ. Blogurile sunt acceptate.   “Aprobarea” provenind dintr-o societate democratǎ reiese cǎ „blogul“ nu promoveazǎ non-democraţia şi se alǎtura nepǎrtinitor celorlalte genuri de media.

Negatorii fac apel la consecinţele nocive care survin din conţinutul blogurilor şi pe care le suportǎ societatea.

Menţionǎm cǎ informaţiile postate au anumite rezultate, precum oricare alt fenomen social. Dan Santimbreanu  a strâns o sumǎ financiarǎ pentru problemele pe care le avea, iar  metodele nespecificate de negatori prin care Dan a facut rost de bani, pot proveni tot din informatiile postate pe blog. Lucrând în PR a facilitat discuţiile dintre bolnavi.Existǎ bloguri de dezbateri, oratorie şi retorica, cum ar fi cel al clubului de dezbateri ARGO Ploiesti, care nu faciliteazǎ „apariţia circumstanţelor non-democratice“, ci prezintǎ informaţii concrete.1

S-a vorbit despre credibilitatea informaţiilor din bloguri. Totuşi, şi media tradiţionalǎ face greşeli, mai mult sau mai puţin intenţionate, cum a fost în cazul postului de televiziune Georgian care a anunţat o ştire falsǎ. 2

Negatorii menţioneazǎ cǎ media reprezintǎ o putere doar pentru cel iscusit   Menţionǎm cǎ blogul are aceleaşi reguli pentru toţi. Afirmaţia este susţinutǎ prin faptul cǎ blogul poate fi creat gratuit, se pot publica informaţii oricând, sau se pot consulta articole de promovare a blogului. 3

Oligarhia reprezintǎ puterea pe care o are un cerc restrâns de indivizi. În completare, aceştia sunt persoane bogate financiar care creazǎ planuri conspiraţioniste – ce nu sunt fǎcute publice. De acord, însǎ blogul nu este o restrângere. Informaţiile sunt publice. Cetǎţeanul foloseşte blogul în limitele acceptate social. Dacǎ un blogger încalcǎ vreo lege este sancţionat.  Aşa cum, cei care fac piraterie sunt arestaţi.4  Organele de poliţie sunt prezente în acest sector.

Negatorii susţin cǎ securitatea cetǎţenilor reprezintǎ o trǎsǎturǎ importantǎ în democraţie. Securitatea era o responsabilitate şi în comunism, dar românii au fǎcut revoluţie pentru respectarea drepturilor omului. Crimele şi jafurile nu se creeazǎ doar în mediul online. Oare în rǎzboaiele mondiale oamenii s-au bǎtut fiindcǎ creau fraude pe internet? Rǎzboiul din ultimii ani din Darfur  a apǎrut din cauzǎ cǎ lumea accesa mediul online? 5

Argumentele primului afirmator primeazǎ, astfel: Blogul creşte impactul mesajului transmis de o persoanǎ. Negatorii susţin cǎ blogurile sunt folosite ca un jurnal şi ca un suport informativ pentru cei care se informeazǎ din mediul online, numai cǎ cele din urmǎ sunt puţine la numǎr. Totuşi, chiar şi un jurnal conţine şi informaţii indiferent dacǎ sunt intime sau de interes naţional. Pe de altǎ parte, existǎ blogurile politicienilor, economiştilor, blogurile companiilor de joburi, precum Myjob 6, care faciliteazǎ procesul prin care o persoanǎ îşi poate gǎsi de lucru.

Dacǎ se citeşte pagina şase a studiului 7 cu atentie, se va observa cǎ deşi au dreptate negatorii în ce priveşte procentul referitor la sursele de inspiraţie (89% din New Media), rǎmâne adevarat faptul ca New Media reprezinta 56% din sursele de informare, adica majoritatea.

S-a menţionat cǎ lumea care nu utilizeazǎ internetul este separatǎ de acest mediu. Scopul dezbaterii este de a arǎta puterea de comunicare pe care o au cei ce frecventeazǎ mediul online.Oamenii interrelaţioneazǎ, informaţiile pot ajunge şi la cei care nu au internet, ci doar un televizor. Sǎ nu uitǎm ca a existat emisiunea “Dupǎ bloguri” 8

Prin blog îţi promovezi imaginea în societate. Argumentul este susţinut de faptul cǎ nu doar premiile de la ediţiile speciale scot în evidenţǎ bloggerul: Existǎ câştigǎtori pe mai multe domenii: divertisment, muzicǎ etc.  Nu existǎ doar o singurǎ poziţie, existǎ şi locul doi, trei ş.a.m.d. Competiţia existǎ: Clasamentele sportive, companii de top etc. Din discursul negatorilor se înţelege cǎ dacǎ o majoritate nu are aceleaşi oportunitǎţi pe care le are o minoritate, acest lucru nu coincide cu democraţia. Exemplu: Numǎrul  mic de olimpici din România încalcǎ democraţia deoarece nu toţi cetǎţenii sunt olimpici. Reiese cǎ olimpicii uneltesc împotriva democraţiei. Conceptul democratic se referǎ şi la lipsa discriminǎrii.

Blogul creşte puterea de comunicare a cetǎţenilor într-o democraţie web 2.0..Este o metodǎ care coincide cu noile modele sociale de interrelaţionare

 

[1] Clubul de dezbateri ARGO Ploiesti (2010), obţinut pe 14 martie 2010 de pe http://argodebate.blogspot.com/

2 O televiziune georgiana a anunţat cǎ ruşii au invadat ţara (2010), obţinut pe 14 martie 2010 de pe http://www.ziare.com/articole/stire+falsa+invazie+ruseasca

3 Lista lui Bobby Voicu: Sfaturi pentru bloggeri începǎtori  (2008), obţinut pe 14 martie 2010 de pe http://www.bobbyvoicu.ro/lista-lui-bobby-voicu-sfaturi-pentru-bloggeri-incepatori

4 Atenţie ce faci pe internet! Poliţia vâneazǎ utilizatorii de DC++! (2010), obţinut pe 14 martie 2010 de pe http://www.incont.ro/it-c/vanatoare-de-utilizatori-dc.html

5 Sudan - cea mai vulnerabilǎ ţarǎ din lume (2006), obţinut pe 14 martie 2010 de pe http://news.softpedia.com/news/Sudanul-cea-mai-vulnerabila-tara-din-lume-ro-22692.shtml

6 De ce sǎ-ţi faci blog cu Myjob? (2009), obţinut pe 14 martie 2010 de pe http://bloguri.myjob.ro/tag/angajatori/

7 Social Media & Online Usage Study (2009), obţinut pe 14 martie 2010 de pe http://us.cision.com/campaigns/2010_journalist_survey/sm_thank_you.asp

8 Teo, prezentatorul emisiunii “Dupǎ bloguri” de la Realitatea T.V., le rǎspunde fanilor pe Tpu.ro (2009), obţinut pe 14 martie 2010 de pe http://www.realitatea.net/teo--prezentatorul-emisiunii-dupa-bloguri-de-la-realitatea-tv--le-raspunde-fanilor-pe-tpu-ro_508177.html


 


N2 (Elena Holban)

Cazul echipei negatoare:

Argument 1:

            Echipa afirmatoare a reinterprtetat  ideea centralizatoare a echipei negatoare. Noi sustinem ca noile media sunt o unealta, ceea ce inseamna ca poate fi folosita in detrimentul societatii, generand astfel circumstante (nu fenomene) non-democratice. Astfel, blogurile pot fi utilizate pentru a manipula parerea generala a cetatenilor prin intermediul ideilor expuse, facandu-i vulnerabili si deloc puternici, ceea ce noi am numit circumstante non-democratice. Un exemplu elocvent poate servi drept blogul lui Viorel Mardare, regizor si , mai nou, figura sociala importanta,  prin care isi atrage admiratori prin ideile, unori obscene si extrem de citrice [1]

Argument 2:

            Afirmatorii au fost de acord cu faptul ca democratia implica asigurarea securitatii cetatenilor.  Nu vorbim despre cazuri exceptionale cum sunt razboaiele sau rascoalele, timp in care niciun guvern nu mai are puterea scontata de a proteja cetateanul de rand, ci despre un mediu tipic, obisnuit. Mai mult decat atat, noile media vizeaza in primul rand informatii si mesaje catre un receptor, iar securitatea “receptorului” nu se stabileste in conditii de nesiguranta nationala, cum ar fi exemplele afirmatorilor.Enuntand ca “Crimele şi jafurile nu se creeazǎ doar în mediul online”, afirmatorii cad de acord ca mediul online este unul nesigur, ceea ce inseamna ca face cetatenii mai vulnerabili, fie intr-o democratie sau nu.

 

Referitor la cazul echipei afirmatoare:

Argument 1:

            Afirmatorii sustin ca si media traditionala face “greseli”. Reamintim, ca la tema data, nu discutam despre media traditionala, ci facem o comparatie intre aceasta si noile media. Astfel, consideram important sa mentionam ca pentru media traditionala exista comisii de verificare, CNA-ul[2], riscul ca acestia sa fie dati in judecata in caz de raspandire de informatii eronate, ceea ce nu este valabil si pentru noile media , care opereaza prin intermediul internetului [3]Astfel, mai ales blogurile, care dupa cum a specificat N1 sunt personale si subiective, sunt surse majore de informatii neveridice. Cele cateva exemple date de afirmatori ca surse de informatii veridice (cele ale politicienilor, etc.) sunt anume cele care cel mai des sunt folosite ca instrumente de manipulare a populatiei. In rest, specialistii de speta I(cum ar fi economisti) nu publica niciodata rezulattul muncii lor pe bloguri, intrucat aceasta presupune o munca care costa si poate fi platita. Consideram ca am demonstrat astfel ca blogurile nu servesc a fi generatoare de informatii.

 

Argument 2:

            Scopul aceste dezbateri nu este de a arata puterea de comunicare ale noilor media in mediul online, pentru ca intre cele doua poate fi pus ,in mare parte ,un semn de egal. Scopul nostru este de a discuta daca noile media dau mai multa putere tuturor cetatenilor dintr-o democratie. Atfel, daca marea majoritate a cetatenilor sufera din cauza lipsei de acces la mediu online cum a mentionat si N1, atunci resursele new media nu ofera nicidecum putere cetatenilor ci ii face mai slabi, mai separati. Mai mult decat atat, afirmatorii nu au reusit sa demonstreze o legatura bine-definita intre ascoiatiile online si democratie. Cat tine de exemplu, Dan Santimbreanu a aparut si intr-un buletin de stiri la Realitatea TV  si intr-o emisiune  Kanal D [4]unde a vorbit despre boala lui, operatia de care avea nevoie, facand ,intr-un ultim rand, si publicitate blogului personal.

 

Argument 3:

            Afirmatorii sustin ca “blogul are aceleasi reguli pentru toti, poate fi creat gratuit, se pot publica informaţii oricând”, iar noi am spus ca datorita acestor facilitati unii oameni cu putere de convingere mai mare pot sa isi promoveze propriul punct de vedere mult mai usor, blogul fiind astfel o unealta accesibila de manipulare a celor din jur.  

Am mentionat ca blogurile promoveaza un anumit fel de oligarhie printre bloggeri, deoarece sunt luate in consideratie in preponderenta blogurile unui cerc restrans de oameni. Astfel, blogurile noi, ale celor fara experienta sunt cu greul acceptate de cei “acreditati” deja in domeniu.  De exemlu, in Republica Moldova ,in august 2008, niste indivizi proaspat initiati in blogging s-au revoltat impotriva celor ce au primit titluri de “Blogger al anului” si cei care se considerau mai importanti, pentru ca nu le atrageau atentie primiilor[5]. Acestea sunt semnele oligarhiei la nivel de blogging despre care vorbeam.

In concluzie, speram ca am demonstrat ca, de fapt, noile media sunt o putere doar in mainile celor care pot sa o utilizeze, respectiv, pot fi folosite pentru scopuri ascunse si personale pentru a prejudicia societatea.

 



Decizia:

Liviu Herman

Felicitari pentru efortul depus in construirea celor patru discursuri! Dezbaterea a fost una in care s-a regasit o cantitate apreciabila de idei dar, totodata, s-au putut desprinde si anumite inconsistente la nivelul argumentarii si al structurii.

Feed-backul meu se constituie in urmatoarele puncte esentiale:

  1. analiza pozitiilor celor doua echipe;
  2. analiza individuala a celor patru discursuri
  3. enuntarea rationamentelor care au dus la acordarea deciziei catre o echipa sau alta.

A. Analiza pozitiilor echipelor

Echipa afirmatoare isi propune sa demonstreze ca Blogul creste puterea de comunicare a cetatenilor intr-o democratie Web 2.0. Echipa negatoare isi propune sa demonstreze ca Blogurile reprezinta o unealta care favorizeaza aparitia unor circumstante non-democratice. Primul conflict intre cele doua echipe apare chiar la definirea pozitiilor lor. Asadar, echipa negatoare contesta conceptual de democratie Web 2.0 si spune ca trebuie analizat impactul blogurilor asupra intregii societatii. Problema echipei afirmatoare este ca nu a definit acest concept, care poate fi interpretat in mai multe moduri: discutam despre o societate democratica in care noile media au o pondere tot mai importanta sau putem sa discutam despre aplicarea conceptelor democratice intr-un comunitate a utilizatorilor Web 2.0.

Avand in vedere ca motiunea dezbaterii este Noile media dau mai multa putere cetatenilor intr-o democratie, deduc ca pozitia echipei afirmatoare este de a demonstra ca blogurile cresc puterea de comunicare a cetatenilor ca o exercitare a drepturilor democratice (intr-o societate in care noile media au o pondere din ce in ce mai importanta) si ca pozitia echipei negatoare este ca blogurile reprezinta o unealta periculoasa in contextual actual care poate sa atenteze la unele principii democratice.

In continuare voi analiza cum a reusit fiecare dintre echipe sa se inscrie in liniile care demonstreaza motiunea, in cazul afirmatorilor, sau invaliditatea ei, in cazul negatorilor.

B. Analiza individuala a celor patru discursuri

Observatii generale:

In toate cele patru discursuri s-a sesizat o lipsa a logicii discursului. Aceasta lipsa nu se refera la inexistenta unei logici la nivelul argumentelor, ci in special la nivelul coerentei discursurilor, al legaturilor intre elementele componente ale discursurilor. In toate textele se ragasesc argumente expuse, argumentate si contraargumentate, fara sa se faca insa o legatura intre ele si sa dse emonstreze cum veridicitatea argumentelor in sine demonstreaza si validitatea pozitiei fiecarei echipe.

Concret, la nivelul echipei afirmatoare nu se face legatura intre cresterea impactului mesajului transmis (1), existent unui suport pentru crearea de comunitati online (2) si promovarea imaginii profesionale (3) si suportul pe care blogul il aduce la nivelul puterii cetatenilor de a-si exercita drepturile democratice. Nu se explica nici macar conexiunea intre cresterea puterii de comunicare la nivelul mediului online si consolidarea unor principii democratice. La nivelul echipei negatoare discursurile se constituie intr-o enumerare de argumente. Este adevarat ca la nivelul argumentelor proprii se incearca evidentierea unei legaturi intre fiecare argument in sine si ideea centrala a echipei negatoare si ca la nivelul contrargumentarii se evidentiaza lipsa de legatura intre unele dintre acestea si ideea centrala a echipei afirmatoare. Problema apare insa in momentul in care nu se face nici o legatura intre aceste argumente, nu exista nici un fel de introducere si concluzie in care sa se explice rationamentele prin care ideile expuse se integreaza intr-un tot unitar, care demonstreaza invaliditatea motiunii.

Discurs Afirmator 1

Un discurs structurat, documentat dar cu anumite lacune. Unele dintre ele au fost evidentiate in observatiile de mai sus: neclaritatea expunerii pozitiei echipei, lipsa legaturii dintre argumente si pozitie (in special la argumentele 2 si 3). Pe langa acestea mai trebuiesc evidentiate doua aspecte importante: primul se refera la posibilitatea unei restrangeri teritoriale a discutiei. Nu este necesar acest lucru, insa in contextul actual, modul in care se exercita principiile democratice poate sa difere de la tara la tara, precum si impactul noilor media poate sa fie diferit. Pe baza acestor discrepante putem ajunge la concluzii diferite in situatii diferite. Cel de-al doilea aspect se refera la constructia argumentelor 2 si 3. Cea mai simpla structura argumentativa este cea de tipul premisa → concluzie (pe baza unei intemeieri logice). La nivelul ambelor argumente se reagaseste o generalizare pripita, adica pe baza unor exemple singulare extragem o regula pe care o consideram general valabila. Exemplele sunt bine-venite, dar pentru consolidarea unui argument deja demonstrate, nu ca si unica premisa a acestuia.

Discurs Negator 1

Este un lucru pozitiv faptul ca s-au enuntat si argumente care incearca sa demonstreze pozitia echipei negatoare. Problema apare in momentul in care acestea nu sunt corelate direct si de contraargumentarea pozitiei afirmatoare. Scopul echipei negatoare este sa-si demonstreze pozitia, una care sa fie in opozitie cu cea afirmatoare, dar sa si demonstreze invaliditatea pozitiei afirmatorilor. Lucrul acesta nu trebuie facut separat. Discursul N1 poate fi foarte usor spart in doua discursuri separate care nu au legatura unul cu altul. Recomandarea mea este sa fie explicate argumentele 1 si 2 negatoare in opozitie cu ceea ce vrea sa demonstreze echipa afirmatoare, nu doar ca si sustinatoare ale motiunii negate.

Contraargumentarea cazului afirmator este facuta bine, evidentiindu-se atat invaliditatea unor argumente (erorile de argumentare) cat si lipsa de legatura cu motiunea.

Discurs Afirmator 2

Daca primul discurs afirmator a fost unul structurat, nu se poate spune acelasi lucru si despre al doilea. Pe langa lipsa structurii am oservat si o inconsistenta a reconstructiei in legatura cu contraargumentarea negatoare. De exemplu, la nivelul argumentului 2 negator, echipa negatoare spune ca mediul online nu este unul sigur, e insuficient reglementat. Raspunsul afirmatorilor este ca razboaiele care au existat pana acum nu au fost generate de mediul online. Perfect adevarat, dar fara nici un fel de legatura cu argumentul negator. La nivelul argumentele 2 si 3 nu s-a incercat gasirea de noi dovezi, studii si rationamente care sa elimine erorile de argumentare identificate de echipa negatoare, ci s-a pornit de la aceleasi premise si s-a incercat punerea lor intr-o alta lumina.

Discurs Negator 2

Acest discurs frapeaza prin lipsa oricarei structuri a unui text argumentativ. Un discurs final care ar fi trebuit sa faca lumina in dezbatere si sa explice cum lucrurile expuse pana in acest moment reusesc sa demonstreze motiunea, se rezuma la enuntarea argumentelor si a contrargumentelor. Modul in care acestea au fost sustinute este unul bun, insa nu stim ce demonstreaza acele argumente si care este legatura lor cu demonstrarea oricareia dintre cele doua pozitii.

C. Decizie

Meciul a fost castigat de catre echipa negatoare. Echipa afirmatoare nu a reusit sa demonstreze legatura dintre bloguri si puterea cetatenilor in contextul unei societati democratice. Echipa afirmatoare s-a rezumat la a expune caracteristicile blogurilor care il fac un bun diseminator de informatii, fara insa sa analizeze si impactul pe care il au asupra functionarii unui sitem democratic, prin cresterea puterii cetatenilor ei.

Aceste lucruri au fost evidentiate si de catre echipa negatoare, explicandu-se lipsa de legatura intre existenta anumitor fenomene si conceptele democratice. In plus, echipa negatoare a reusit sa demonstreze si ca exista un risc mai mare ca aceste noi media sa fie folosite ca instrumente care sa functioneze impotriva bunului mers al unei societati democratice (lipsa reglementarilor, subiectiviatea informatiilor, posibilitatea manipularii)

Discurs

Continut

Strategie

Stil

Total

Total echipa

Afirmator 1

11

6

3

20

40

Afirmator 2

11

6

3

20

Negator 1

13

8

3

24

47

Negator 2

13

8

2

23

 

A1 -> 20 puncte
N1 -> 24 puncte
A2 -> 20 puncte
N2 -> 23 puncte
Castiga echipa:

Shnuroc (negatori)


Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.