Meci: 'dana&marius' vs 'fspub'

A1 (Dragomir Elena Daniela )

Noile media dau mai multa putere cetatenilor intr-o democratie!

 

Buna seara! Suntem Laura Gorgan si Daniela Dragomir si impreuna reprezentam echipa guvernului in cadrul acestei dezbateri. Motiunea pe care o vom sustine se refera la noile media si la masura in care acestea favorizeaza puterea cetatenilor intr-o democratie.

In prima instanta vom defini termenii de noi media si putere a cetatenilor. Prin noi media echipa afirmatoare intelege internetul, respectiv site-uri, bloguri si retele de socializare (facebook, twitter, forumuri).  Prin puterea cetatenilor intelegem posibilitatea acestora de a se informa si contribui prin noile media la procesul decizional din mediul politic si programele de campanie. Echipa parlamentului sustine ca noile media dau mai multa putere cetatenilor intr-o democratie, si va vom demonstra acest lucru prin trei argumente, dintre care unul se refera la cresterea implicarii civice, unul la posibilitatea de informare si la masura in care cetatenii au posibiliatea prin noile media sa aporteze la comportamentul liderilor politici, si, nu in ultimul rand, la libertatea sporita conferita de noile media.

Pentru inceput vom sustine argumentul referitor la cresterea implicarii civice. Intr-o democratie, valorile principale sunt pluralismul si participativitatea. Prin noile media, aceste valori sunt favorizate si optimizate intrucat li se ofera cetatenilor psibilitatea sporita de a fi in contact cu deciziile politice de actualitate si, mai mult decat atat, de a reactiona fata de acestea atat prin dezbateri publice, cat si prin rapoarte si sesizari la adresa persoanelor  aflate in pozitii de conducere. In consecinta, noile media modeleaza modalitati noi prin care cetateanul are posibilitatea de a se implica activ, si chiar de a modela programele electorale din cadrul campaniilor de promovare a candidatilor. Un exemplu relevant in acest sens este cazul campaniei electorale din Franta 2007, cand Segolene Royal a elaborat ‘Les Cahiers d’Esperance’, ca rezultat al opiniilor electoratului postate pe site-ul www.desirsdavenir.org. Pe baza acestor opinii, candidata la presedintie si-a construit platforma electorala cu care a candidat, parerile si opiniile cetatenilor fiind astfel valorizate pana la a reprezenta fundamentul campaniei electorale.

O alta perspectiva din prisma careia dorim sa emfazam masura in care noile media dau mai multa putere cetatenilor intr-o democratie se refera la posibilitatea de informare care nu mai tine cont de orar precum in cazul mijloacelor traditionale. Daca pentru a citi stirile de azi trebuie sa cumparam ziarul de maine sau sa asteptam ora la care va fi difuzat buletinul de stiri de la radio sau de la televizor, internetul ofera cetateanului posibilitatea de a se informa oricand despre noile evenimente, in plus spectrul informational este mult mai larg in cazul internetului decat in cazul media traditionale oferind nu doar informatii de masa sau de larg interes ci si informatii de specialitate. Astfel informatia poate fi accesata in timp real si cetateanul devine mai informat, crescandu-i legitimitatea de a-si exprima opiniile in contextul dezbaterilor publice si de a-si sustine argumentat parerile. Un cetatean informat este mai puternic reprezentand premisa de baza a democratiei!

Ultimul argument sustinut de echipa guvernului este acela al posibilitatii de exprimare atat a cetenilor cat si a candidatilor independent de durata, spatiu sau orice alt tip de constrangeri. Daca in cadrul mijloacelor traditionale sunt intalnite aparate de cenzura precum C.N.A. sau limitari de spatiu si timp, pe internet exista o libertate mult mai mare de exprimare deoarece noile media nu sunt cenzurate prin niciun instrument. Mai mult decat atat, sub protectia anonimatului nici chiar cenzura la purtator, cenzura pe care omul si-o  autoimpune in anumite circumstante, nu mai este o piedica pentru libera exprimare.

Concluzionand, prin cresterea implicarii civice, facilizarea informarii si lipsa restrictiilor din discursurile politice ale cetatenilor atat in calitate de electori cat si de candidati, echipa guvernului  demonstreaza ca intr-o democratie noile media confera o putere sporita cetatenilor.

 

 


N1 (Radulescu Marius Alexandru)

 

Noile media dau mai multa putere cetatenilor intr-o democratie!

 

Avand in vedere argumentarea echipei afirmatoare, sunt deacord in ceea ce priveste accesul liber la informatie si intr-un timp foarte scurt, insa nu multi cetateni in momentul de fata de stiu sa foloseaca P.C. – ul cat si internetul (uneori accesul la internet este limitat), in special cei trecuti de varsta de 55 ani, nu mai aduc in discutie persoanele din mediul rural. Comercializarea acestei tehnologii este din ce în ce mai pregnantã; nu se stimuleazã formarea interesului public deoarece internetul se adreseazã nu atât „publicului”, ci diferitelor „pieţe”. In acest sens argumentul numarul 2 nu are nici o sustinere. In ceea ce priveste argumentul numarul 1, de cele mai multe ori, persoanele care candideaza pe o functie de demnitate publica, folosesc site-uri ca interfata / imagine / publicitate online, de cele mai multe ori sondajele sunt eronate. Ca exemplu sondajele de la presedentia Romania, care pana in ultima faza de numarare a voturi, a fost declarat castigator,conform tuturor sondalor reprezentantul PSD si a iesit castigator PD. Asadar campania electorala pe internet prin lansarea platfomelor online, au doar conotatii democratice, insa de ele mai sunt eronate.

Cel de-al treilea argument lansat de echipa afirmatoare “Daca in cadrul mijloacelor traditionale sunt intalnite aparate de cenzura precum C.N.A. sau limitari de spatiu si timp, pe internet exista o libertate mult mai mare de exprimare deoarece noile media nu sunt cenzurate prin niciun instrument. Mai mult decat atat, sub protectia anonimatului nici chiar cenzura la purtator, cenzura pe care omul si-o  autoimpune in anumite circumstante, nu mai este o piedica pentru libera exprimare.” este unul cat se poate de intrigant deoarece deoarece rolul C.N.A. –ul este de a asigura o piaţă a audiovizualului bazată pe libertate de exprimare, pluralism şi liberă concurenţă. În acelaşi timp, CNA trebuie să asigure respectarea de către posturile de televiziune şi radio a normelor privind informarea corectă, viaţa privată, demnitatea umană şi protecţia minorilor (http://www.cna.ro/-Atribu-ii-.html) si mai mult decat atat accesul liber la internet prin noile media poate duce la diferite efecte negative de mare amploare, cum ar fi: accesul copiilor la site-uri destinate adultilor, fraudarea sistemelor de securitate a diferilor banci, deturnarea sistemelor de securitate a companiilor de transport aerian si altele.

Un alt argument pe care doresc sa aduc in discutie, este acela ca multi dintre indivizi acceseaza sistemul de chat / messenger ceea ce creaza dependenta de internet si renunta la viata sociala, prefera „viata sociala virtuala” ( imaginara), avand un efect negativa asupra persoanei. Unii dintre acestia lanseaza diferite anunturi online in care posteaza ca au spre vanzare diferite obiecte la un pret foarte redus, fiind in final  inselaciune.

 Noile medii apar adeseori, spre deosebire de cele vechi, ca o prelungire a organelor noastre de perceptie, a vazului, decat a agandirii, a intelectului. Noile medii pot conduce la o orbire globala, prin pierderea contactului direct, nemijlocit cu realitatea fizic, cu faptele.

Noile media dau mai multa putere NEGATIVA cetatenilor intr-o societate democrata!

http://www.netsun.ro/newsletter/februarie2005/editorial_impactul_internetului.htm

http://www.rocsir.usv.ro/archiv/2002_3-4/7PaulKun.pdf


A2 ()

Buna seara, suntem Daniela Dragomir si Laura Gorgan si sustinem in aceasta dezbatere faptul ca noile media dau mai multa putere cetatenilor intr-o democratie! Multumind echipei negatoare pentru discurs vom intari argumentele deja prezentate in prima noastra interventie, si anume cresterea implicarii civice, facilizarea informarii si lipsa cenzurii din noile media, incercand in acelasi timp sa combatem contraargumentele echipei negatoare.

Primul argument pe care l-am sustinut se referea la cresterea implicarii civice si anume subliniam modul in care noile media faciliteaza interactiunea pe de o parte dintre electori si candidati, iar pe de alta parte intre cetateni. In cadrul societatii civile, comunicarea, fluxul ideilor si al opiniilor sunt exprimate si dezbatute nu doar pe forumuri (informal), ci si intr-un cadru formal in care candidatul ia cunostinta de doleantele si sugestiile cetatenilor, existand de asemenea, posibilitatea reala ca acestea sa fie luate in considerare si chiar sa faca parte din programul electoral. Consideram relevant in acest sens exemplul Segolene Royal 2007, „Les cahiers d’esperance” un raspuns colectiv al cetatenilor fata de un candidat. Tot mai multi candidati investesc in campaniile online si incurajeaza cetatenii sa participe activ pe site-urile/ blogurile lor, tocmai pentru ca internetul faciliteaza contributia cetatenilor la campaniile electorale si implicit, intr-o oarecare masura, la stabilirea agendei publice. In continuare, subliniem faptul ca site-urile persoanelor din sfera politica si publica au multiple facilitati care sporesc implicarea civica a celor care le acceseaza. Problema pe care o ridica echipa negatoare referitoare la sondajele eronate o consideram irelevanta in cadrul argumentatiei deoarece sondajele eronate, si orice forma de publicitate sunt transmise si prin mijloacele traditionale. Mai mult decat atat, exemplul alegerilor prezidentiale din Romania 2009 nu este justificat in cadrul dezbaterii deoarece sondajele amintite de achipa negatoare nu pot fi considerate eronate doar pentru ca nu au reflectat cu exactitate de 100% rezultatul alegerilor tocmai pentru ca acestea implica o marja de eroare. Consideram astfel ca implicarea civica creste cu ajutorul noilor media, acestea din urma incurajand dezbaterea publica si exprimarea libera a opiniilor.

Argumentul al doilea este cel referitor la posibilitatea sporita de informare pe care o ofera noile media, si anume cel prin care am incercat sa emfazam avantajele pe care acestea le ofera cetatenilor, atat in calitate de candidati cat si in calitate de votanti. Subliniem astfel inlesnirea  accesului la informatie  independent de orar si specificitate, astfel incat cetateanul nu mai este constrans sa acceada doar la informatiile de masa pe care media traditionale le promoveaza. Asa cum si echipa negatoare a fost de acord, cetateanul se poate informa pe foarte multe teme, poate cauta informatii de specialitate  astfel incat sa fie informat si sa aiba o abordare critica asupra comportamentului politic al canditatilor si al societatii civile intru o democratie consolidata; premisa democratieie consta intr-un catatean informat, de aceea este just sa afirmam ca noile media dau mai multa putere cetatenilor. Nerestrangand  la cazul Romaniei, nu am mentionat ca noile media au impact asupra tuturor cetatenilor, echipa guvernului subliniaza faptul ca noile media ofera mai multa putere celor care se folosesc de acestea, acestia fiind intr-un numar din ce in ce mai mare. Subliniem faptul ca echipa afirmatoare nu a generalizat beneficiile internetului la intreaga societate ci a restrans cresterea puterii cetatenilor care folosesc acest tip de media.

In legatura cu cel de-al treilea argument, dorim sa accentuam ca ne referim strict la comportamentul eletoral, la lipsa limitarilor de timp si spatiu―atat de frecvente in media traditionale― si in acelasi timp incurajam pluralitatea ideilor si necenzurarea acestora, considerand ca libera exprimare s-a dovedit a aduce beneficii. Consideram ca exprimarea opiniilor politice nu aduce prejudicii securitatii companiilor de transport, a bancilor si nici nu incurajeaza accesul copiilor la site-uri destinate adultilor!

Nu in ultimul rand accentuam importanta folosirii rationale a internetului, care aduce beneficii cetatenilor unei democratii. Dependenta de internet nu este cauzata de corelatia dintre noile media si comportamentul politic, aceast argument adus la extrem, referitor la renuntarea definitiva la viata sociala reprezinta o exagerare pe care echipa negatoare a adus-o in discutie.

Conchizand, consideram ca argumentele noastre raman in picioare si accentuand puterea sporita pe care noile media le dau cetatenilor intr-o democratie.

 

 


N2 (Dadu Daniela Rahela)

Noile media nu dau mai multa putere cetatenilor in democratie, in urmatoarele randuri vom aduce argumente care vor demonstra acest lucru.

În loc să contribuie exclusiv la consolidarea democraţiei, cum ne-am închipuit la început, media şi canalele / facilităţile asociate Internetului au funcţionat / funcţionează ca factori de multiplicare a cliseelor, automatismelor, stereotipurilor şi maladiilor spirituale care au adus starea morala si intelectuala a natiunii in stadiul de precaritate, turpitudine, cinism, relativism si degradare observabil cotidian. Scaderea participării la vot este concomitenta cu creşterea spectaculoasa, diversificarea formelor conventionale si nonconventionale de comunicare politica. Observabil, masurabil  scaderea participarii electorale a cetatenilor, una dintre putinele forme de participare politica.

Potrivit directorului adjunct al IPP, Adrian Moraru, in 1990 prezenta la vot era de 86%, in 1992 si 1996 aceasta a scazut la 76%, în 2000 – 65%, în 2004 - 58%, iar în 2008 de doar 39%, decembrie 2009 57% dintre romanii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Rata de participare la alegerile europene a scazut odata cu trecerea timpului, in 1979 inregistrandu-se cea mai mare, 61,99%, in timp ce in 2004, doar 45,47 % dintre europenii cu drept de vot se prezinta la urne. In democratiile fragile, neconsolidate, se constata ca diversificarea, sofisticarea mijloacelor de comunicare in masa, precum si proliferarea canalelor alternative de comunicare asociate Internetului au efecte preponderent subversiv-perverse asupra democratiilor, in vreme ce influenta lor pozitiva a ajuns sa fie o exceptie. Argumentul echipei afirmatoare nu are nici o validare pentru ca exista date concrete cu privire la rata scazuta la participarea electorala in context european (si nu numai). Iar exepmlul dat, Segolene Royal 2007, „Les cahiers d’esperance”, este un caz izolat.

In spatele unei campanii politice pe Internet exista intotdeauna resursa umana necalificata, persoanele care publica unele comentarii in favoarea sau în detrimentul candidaţilor. Am observat cu totii cum niste amatori s-au zbatut, de multe ori inutil, sa domine un mediu imposibil de controlat. S-au dezvoltat site-uri si prezente artificiale pe comunitati sociale, s-au cheltuit mii de euro pe reclama, volumul si nu calitatea a contat. Prin campaniile online cetateanul real a fost inlocuit de cetateanul virtual acelasi lucru si in cazul candidatului. Prin Intermediul noilor media comunicarea se substituie cu participarea, comunicarea devenind un scop in sine. Acest lucru a determinat Japonia sa interzica campania online.

Internetul facilteaza accesul la informatie dar sustinem in continuare ca numarul celor care utilzeaza intenetul este redus afirmam in baza comunicatului ECDL (European Computer Driving Licence), aproximativ 74 la suta din romani nu utilizeaza calculatorul, sunt 23 de utilzatori la mie. Intr-o tara democrata fiecare cetatean are dreptul la vot si la informatie in mod egal, iar daca comunicarea se realizeaza la nivelul noilor media intrebarea noastra este: CUM SUNT RESPECTATE ACESTE DREPTURI? NU SUNT CUMVA INCALCATE? Argumentul al doilea al echipei afirmatoare este discriminatorie si sustinand democratia este un argument neconcludent.

Sutinem in continuare cenzurarea noilor media, deoarece pot fi postate afirmatii, poze obscene, secvente violente, iar copii au acces la ele si acestea pot influenta educatia lor intr-un mod negativ.

Prin utilizarea internetului / noilor media omul se rupe de real, chiar si de viata politica si traieste in utopie, intr-o lume creata de el sau de media care nu reda in totalitate realul deoarece de cele mai multe ori media este controlata, de asta si “disparitia” de pe piata a unor media care au actionat impotriva politicului romanesc.

Niciodată in perioada postcomunistă nu s-a putut vorbi în Romania despre presa ca despre „a patra putere în stat”, precum în spaţiul anglo-saxon. Pentru motivul ca nu a existat separarea puterilor în stat.

Epoca exploziilor noilor media face praf reperele politice şi democratice.

 

http://www.sferapoliticii.ro/sfera/135/art09-pavel.html;

http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=295&cmd=articol&id=11626;

http://www.gandul.info/planeta-nebunilor/paradisul-tehnicii-japonia-interzice-campania-electorala-interne-854273;

http://ionut-dolanescu.infonews.ro/article137447.html

http://www.hotnews.ro/stiri-international-5800251-update-prezenta-vot-fost-43-09-cea-mai-scazuta-din-istoria-europarlamentarelor-romania-printre-codasele-europei.htm

 



Decizia:

GIRBEA Alina-Roxana

Decizie « Noile media dau mai multă putere cetăţenilor într-o democraÅ£ie ! »

Alina Gîrbea

Afirmatorul 1

Ai un discurs bine structurat si clar. Tactica de a plasa prin definiÅ£ii dezbaterea în sfera politică este una care pune echipa afirmatoare într-o poziÅ£ie de plecare favorabilă. AÅŸ recomanda însă echipei afirmatoare ca în următoarea dezbatere să prezinte argumentele într-un crescendo logic de stilul : 1. Informare, 2. Exprimare, 3. Implicare. Această tactică ar favoriza atât prezentarea legăturii dintre argumente, i.e. filozofia cazului, cât ÅŸi efectul persuasiv general. De asemenea, este bine că aduci exemplul campaniei candidatei franceze la preÅŸedenÅ£ie din 2007, Ségolène Royal, dar ar fi ÅŸi mai bine dacă nu ar fi singurul exemplu pe care se bazează argumentul vostru 1. De altfel, deÅŸi argumentele sunt explicate bine de manieră generală, lipsesc exemplele ÅŸi dovezile care să le susÅ£ină. In ceea ce priveste stilul, remarc strecurarea unor mici greÅŸeli : verbul « a aporta » în română se referă la câini ÅŸi înseamnă  « a aduce un vânat sau un obiect aruncat », fiind, deci diferit de «  apporter » în franceză. De asemenea, substantivul « participativate » nu există în DEX, voiaÅ£i probabil să folosiÅ£i « participare ». Recomand pe viitor recitirea discursului care va ajuta la evitarea acestor erori.

Punctaj : 12/15 (conÅ£inut) + 9/10 (strategie) + 3/5 (stil) = 24/30

 

Negatorul 1

Discursul tău nu e suficient de structurat : lipseÅŸte introducerea, contra-argumentele nu sunt prezentare într-o secvenţă logică : începi direct referindu-te la argumentul 2 afirmator, pentru ca apoi să ajungi la 1, iar în concluzie te referi la conceptul « putere negativă » (pe care nu îl definiseÅŸi sau invocaseÅŸi în restul discursului) fără a explica legătura acetuia cu argumentele avansate. Å¢i-as recomanda ca pe viitor să începi cu o introducere în care să prezinÅ£i poziÅ£ia voastră generală ÅŸi structura discursului tău (în ceea ce priveÅŸte combaterea cazului afirmator ar fi bine să urmezi structura acestuia), iar în concluzie să subliniezi legătura dintre argumentele prezentate, care este relevanÅ£a lor pentru moÅ£iune ÅŸi să reaminteÅŸti poziÅ£ia generală sau filozofia cazului negator. În ceea ce priveÅŸte argumentarea, argumentele aduse împotriva argumentului 2 afirmator au potenÅ£ial, deÅŸi nu sunt susÅ£inute de dovezi; ar fi bine să invoci niÅŸte numere sau niÅŸte studii când afirmi că accesul la internet e limitat – nu uita că arbitrul e tabula rasa! Pe viitor ar trebui să faci legătura între exemplele ÅŸi argumentele avansate: astfel nu a fost suficient de clară legătura între exemplul sondajelor de opinie din România ÅŸi negarea argumentului afirmator referitor la implicarea civică – ar fi fost poate mai strategic să îl invoci în combaterea argumentului referitor la informare. In negarea argumentului afirmator 3 pierzi inutil spaÅ£iul citînd – avînd în vedere că este vorba despre o dezbatere « scrisă » arbitrul se poate întoarce oricînd la discursul afirmator. Argumentele avansate (protecÅ£ia vieÅ£ii private, a demnităţii umane ÅŸi a minorilor) sunt bune pentru ca explică necesitatea cenzurii, însă ele nu Å£in cont de definiÅ£ia afirmatoare pe care nu ai contestat-o ÅŸi care defineÅŸte « puterea cetăţenilor » drept posiblitatea acestora de a se informa ÅŸi a contribui la procesul decizional din mediul politic. Acesta este încă un argument pentru o mai buna structurare pe viitor a discursului care presupune să accepÅ£i sau respingi definiÅ£iile avansate de afirmatori încă de la începutul discursului. Stilul este prea oral ÅŸi trădează în general faptul că ai reacÅ£ionat « instinctiv » la discursul afimator, fără a avea o strategie generală. IÅ£i recomand ÅŸi Å£ie să îÅ£i reciteÅŸti discursul pentru că ai mâncat niÅŸte litere sau ai scris cuvintele fără spaÅ£iu între ele.

Punctaj: 11/15 (conţinut) + 8/10 (strategie) + 3/5 (stil) = 22/30

Afirmator 2

Un discurs bine structurat, la fel ca primul discurs afirmator. Respingi bine exemplul legat de sondajele de opinie, repeÅ£i însă exemplul Ségolène Royal în loc să aduci exemple noi – ceea ce e în principiu problematic deoarece nu poÅ£i generaliza de la un exemplu. Un alt negator ar fi putut să vă reproÅŸeze aceasta. În reconstrucÅ£ia argumentului 2 repeÅ£i prea mult ceea ce a fost spus deja de A1, în loc să te dedici contra-argumentării. Astfel, uiÅ£i să răspunzi afirmaÅ£iei că noile media se adresează unor « pieÅ£e », iar nu publicului general. În ceea ce priveÅŸte argumentul general referitor la numărul limitat de cetăţeni care au acces la noile media, afirmi că utilizatorii de internet sunt din ce în ce mai numeroÅŸi, dar, la fel ca ÅŸi negatorul 1, nu aduci cifre sau dovezi pentru a îÅ£i susÅ£ine afirmaÅ£ia. AÅŸa cum arătat, contra-argumentul 3 era uÅŸor de combătut prin invocarea topicalităţii acestuia. Linia adoptată este bazată în mare parte pe afirmaÅ£ii neargumentate (« considerăm că … »). Trebuie să arătaÅ£i de ce consideraÅ£i că. AvansaÅ£i ideea că « s-a dovedit că libera exprimare aduce beneficii », însă nu arătaÅ£i de cine ÅŸi în ce fel. InvocaÅ£i ideea că poziÅ£ia negatoare este bazată pe o exagerare, dar fără a arăta de ce. Concluzia este un pic prea succintă, ar trebui să rezumaÅ£i de ce argumentele voastre rămân în picioare ÅŸi care sunt ele. La fel ca ÅŸi pentru afirmatorul 1, stilul este în general corect, dar ÅŸi aici se strecoară o problemă de vocabular: în limba română nu există verbul « a emfaza », emfază este un substantiv care înseamnă atitudine nenaturală, pretenÅ£ioasă – cam departe de ce voiaÅ£i voi să spuneÅ£i – adoptînd, probabil, sensul englez al termenului.

Punctaj : 11/15 (conÅ£inut) + 9/10 (strategie) + 4/5 (stil) = 24/30

Negator 2

Schimbi linia de argumentare negatoare – ceea ce este nu doar interzis de regulament, dar creează de asemenea impresia că nu sunteÅ£i sigur pe ceea ce susÅ£ineÅ£i! Aduci două argumente noi ( prezenÅ£a scăzută la vot ÅŸi calitatea participării la viaÅ£a politică) ÅŸi îÅ£i bazezi în mare parte discursul pe acestea, ceea ce este lipsit de fair-play, deoarece echipa afirmatoare nu mai poate răspunde la aceste argumente. Ultimele tale două afirmaÅ£ii nu sunt doar generale ÅŸi neargumentate dar ÅŸi contradictorii între ele : în prima spui că în România nu există separaÅ£ia puterilor în stat, pentru că apoi să spui că noile media « fac praf » reperele democratice (deci ele au existat, până la urmă ?). Ideile tale sunt bune însă îÅ£i recomand pe viitor : 1. Mai multă muncă în echipă – astfel încât să ajungi la o poziÅ£ie comună cu coechipierul/a tău/ta ; 2. Atunci când citezi exemple e bine să citezi sursa (vezi exemplul Japoniei) ; 3. Evitarea stilului jurnalistic care sună pompos dar nu spune nimic concret (vezi prima ta frază). M-aÅŸ feri în general de expresii precum « starea morală ÅŸi intelectuală a naÅ£iunii » - e greu de definit ÅŸi/sau cuantificat. Apreciez faptul că ai folosit mai multe dovezi decât ceilalÅ£i participanÅ£i, din păcate însă nu pot să le iau pe toate în considerare deoarece susÅ£in argumente noi.

Punctaj :   11/15 (conÅ£inut) + 6/10 (strategie) + 3/5 (stil) = 20/30

Decizie. Meciul a fost câÅŸtigat de către echipa afirmatoare deoarece negatorii nu au avut o poziÅ£ie coerentă ÅŸi nu au reuÅŸit suficient să dărâme argumentele afirmatoare. Principala arie de conflict a fost legată de implicarea civică cauzată de noile media. Afirmatorii au reuÅŸit să o câÅŸtige arătînd că persoanele care au acces la internet au acces la informaÅ£ie ÅŸi îÅŸi manifestă cu mai multă uÅŸurinţă ÅŸi credibilitate opiniile în spaÅ£iul public virtual. 

  

A1 -> 24 puncte
N1 -> 22 puncte
A2 -> 24 puncte
N2 -> 20 puncte
Castiga echipa:

fspub (afirmatori)


Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Aceast publicatie [comunicare] reflecta doar vederile autorului, iar Comisia nu poate fi facuta responsabila pentru utilizarea informatiei pe care o contine.